• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Atacuri virulente împotriva susţinătorilor noilor biotehnologii sau inchiziţia zilelor noastre

    agrointeligenta.ro

    Un nou scandal a izbucnit între opozanţii cei mai îndârjiţi ai organismelor modificate genetic (OMG). Într-un interviu acordat în luna aprilie publicaţiei elveţiene de limbă germană „Die Tageszeitung”, Urs Niggli face lobby tehnologiei CRISPR-Cas. Cercetătorul este, de 25 de ani, directorul Institutului elveţian de cercetări pentru agricultură organică (FiBL). De-a lungul întregii sale cariere şi-a câştigat o înaltă apreciere în comunităţile de agricultori şi cercetători din agroecologie.

    Cunoscut în trecut pentru opiniile sale ferme împotriva OMG – urilor, în ultimul său interviu s-a dovedit cu mult mai moderat. Conform declaraţiilor sale, nu se poate respinge o tehnologie „cu un înalt potenţial” pentru fermieri şi chiar pentru agriculturorii adepţi ai tehnologiilor bio. A respinge această tehnologie ar însemna, în opinia sa, să refuzi agricultorilor şansa de a dispune, de exemplu, de un cartof rezistent la dăunători, care nu ar mai necesita aplicarea nici unui fel de pesticide. Asta în condiţiile în care chiar şi cei care practică agricultura ecologică folosesc mari cantităţi de sulfat de cupru şi chiar unele pesticide.

    În viziunea sa, tehnologia CRISPR-Cas este mult diferită faţă de vechile tehnici de manipulare genetică şi înlătură cea mai mare parte a problemelor pe care le ridicau acestea. În loc de a o respinge din start, consideră Urs Nigglli, ar trebui să o privim ca pe o aplicaţie particulară. „Există numeroase avantaje pe care am putea să le obţinem graţie acestei tehnici”, a evidenţiat savantul. „S-ar putea dezactiva gene care creează susceptiblitatea pentru boală sau s-ar putea introduce gene de rezistență, de la rude sălbatice, în soiurile de moderne. Acestea sunt proprietăți care au fost pierdute în mare măsură în ultimii o sută de ani. Astfel s-ar permite reducerea cantităților de pesticide utilizate “, a ţinut să precizeze directorul FiBL.

    „Tăciunele” este unul dintre agenţii patogeni care pune mari probleme culturilor de cartofi, hamei şi viţă de vie. Cantităţile mari de cupru pe care fermierii le folosesc împotriva acestei boli fungice otrăvesc solul. Obţinerea prin tehnologii clasice a unor soiuri rezistente ar dura 30 – 40 de ani şi costuri uriaşe. Tocmai în acest context se evidenţiază, ca un enorm avantaj, costul redus al tehnologiei CRISPR-Cas. „Este o tehnologie democratică” – a caracterizat-o Urs Niggli – „care este accesibilă şi micilor fermieri, nu numai marilor concerne”. Costul unei manipulări scade, graţie simplităţii tehnologiei, la aproximativ 50-60 de euro, conform specialistului elveţian.

    Citiți articolul integral pe infoomg.ro

     

    Te-ar mai putea interesa

    ANSVSA a ieșit în stradă cu Poliția și Jandarmeria. Transporturi ilegale de animale, descoperite la controale Presa de la Kiev: Cerealele din Ucraina NU au prioritate în portul Constanța. Unele terminale primesc mai întâi marfa românească Ultima fermă de vaci de lapte de lângă București își reduce efectivul. Dr. Mihai Petcu: „N-am cui să vând laptele, nici animalele” Ai cumpărat teren cu chitanță de mână? Cum se obține titlul de proprietate pe acea suprafață DNA: Cristina Trăilă, urmărită penal. Miza: schimbarea șefului DSVSA Vaslui și despăgubiri de 3 milioane de euro

    Ultimele știri

    Plan masiv de intervenție în ferme! Peste 355.000 de oi și capre, vizate de controalele ANSVSA Piața cerealelor – retrospectiva săptămânii. Grâul și porumbul – pe creștere, rapița și floarea-soarelui se depreciază Fermierii – subvenție de 50% din costul asigurărilor. Noile condiții pentru culturi și animale prin DR-31 Agro Fest Connect 2026. Fermierii, companiile și specialiștii din agribusiness se întâlnesc în câmp la Rediu, pe 2 septembrie! Semnal de alarmă: Micii fermieri care au solarii de lemn nu pot accesa cei 50.000 de euro/fermă de la 1 septembrie