INTERESANTŞtiri agricole

Adevărul despre roșiile cu moț!

În această perioadă a anului, pe tarabele din piață și-au făcut loc roșiile cu moț sau roșiile cu țugui. Au încă un preț destul de piperat având în vedere că încă nu e sezonul tomatelor – între 6 și 8 lei în București și de la 4 lei în sus în alte orașe. Și, totuși, rămâne încă un mister dacă aceste roșii au fost forțate să crească prin folosirea substanțelor chimice, ca dovadă și acel moț pe care îl au – la unele mai pronunțat, la altele mai puțin vizibil.

De câțiva ani încoace, roșiile ”moțate” au fost ținta a numeroase controverse. Astfel, dacă producătorii spun că acestea au țugui ca o caracteristică a soiului Prekos, un hibrid bulgăresc extratimpuriu, cercetătorii au o cu totul altă părere. În încercarea de a afla adevărul din spatele acestui mister Agrointeligența a stat de vorbă cu dr. ing. Costel Vânătoru de la Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, ”părintele” a zeci de soiuri noi de legume obţinute prin cercetare și poate cel mai cunoscut expert în varietăți și cultura de roșii românești.

Moțul nu este o caracteristică a soiului Prekos

Există un hibrid, dar nu românesc, unul bulgăresc care manifestă spontan, dar foarte rar, această caracteristică. În mod natural acest ”moț” asociat hibridului Prekos este puțin vizibil. Prekos este singurul hibrid care se vinde în România și are ușor această caracteristică de mucron, dar nu pronunțată, ce este dat de o genă care transmite această caracteristică. Sunt puține creații comerciale care au genetic această caracteristică. În rest, această caracteristică este declanșată de simulenții pentru fecundare, pentru polenizare. Acest soi sub masca căruia se ascund comercianții, manifestă foarte puțin vizibil acest așa numit moț, care este prezent la foarte puține fructe ce aparțin soiului Prekos. Nu vorbim de un soi uniform care să aibă o caracteristică expresivă și uniformă cu acest mucron”, a declarat pentru Agrointeligența inginerul Costel Vânătoru de la Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău.

rosii cu mot

Tomatele cu un moț pronunțat au fost forțate să se coacă

Potrivit cercetătorului din cadrul Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, apariția pronunțată a mucronului tomatelor s-a produs din cauza faptului că legumicultorul a ales să folosească produse chimice ce au avut ca efect forțarea coacerii fructului.

Vedem pe tarabă aceste așa-zise roșii Prekos, dar care au un mucron foarte pronunțat și toate fructele de pe tarabă par ca scoase la tipar. Sunt semne că aceste tomate au fost tratate cu stimulenți de fecundare, de polenizare și de maturare a fructelor. Sunt mai multe tipuri de stimulenți, de regulă cei pentru polenizare care favorizează o formare mai rapidă a fructelor și stimulenții pentru maturare, care permit o coacere mai rapidă. Apariția acestui mucron pronunțat este cauzată de stimulenți chimici”, a explicat inginerul pentru Agrointeligența.

Semnele care indică faptul că roșiile au fost simulate artificial

Cel mai edificator test care poate arăta dacă pârguirea tomatelor a fost forțată cu ajutorul substanțelor chimice este analiza de laborator, urmată de câteva indicii care îți pot spune dacă au fost folosite substanțe chimice în procesul de maturare a fructelor.

După analiza de laborator mai sunt câteva indicii care ne pot spune dacă acele tomate au fost forțate artificial să crească și să se coacă. Aici intră faptul că un mucron foarte pronunțat ar putea să dea de gândit că s-a umblat chimic la el. Apoi, dacă tăiem fructul în secțiune și vedem că fructul nu are semințe, iar în lojele seminale găsim un țesut gelatinos de culoare verde și urme de semințe neevoluate este dovada că avem un hibrid și că acolo este posibil să se fi intervenit chimic cu stimulenți, pentru că fructul nu a avut timp să-și formeze sămânță și a fost grăbit să se matureze. Atunci când secționăm fructul și găsim în pulpa exterioară a roșiei un cerc lemnos, albicios este semnul unei maturări forțate care a dus la crearea unui țesut celulozic în pulpa lui. Cepul, de la bază rămâne lemnos și verde, puternic pronunțat în fruct asta fiind un alt indiciu al faptului că tomata a fost forțată să se coacă”, susține inginerul Costel Vânătoru.

Tomatele românești apar după 10 iunie

În general, soiurile timpurii de roșii au nevoie de o perioadă de 90 de zile de la plantare pentru a se putea coace, perioadă ce poate ajunge până la 140-150 zile în cazul soiurilor tradive. Hibrizii care sunt masiv cultivați în spațiile protejate din România se coc la un interval de 100-120 de zile de la plantare.

Potrivit cercetătorului de la Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Legumicultură din Buzău, cel mai clar indiciu este faptul că în această perioadă nu putem vorbi despre o cantitate foarte mare de tomate românești în piață, ci vorbim mai ales de importuri.

Începând cu luna viitoare, poate după 10-20 iunie putem vorbi despre primele recolte de roșii din spațiile protejate românești. Pentru a găsi tomate românești acum în piață, acestea ar fi trebuit să fie produse în spații protejate încălzite, ori dacă ne raportăm la treaba aceasta în România sunt nesemnificative suprafețele încălzite care să producă tomate și să le scoată masiv pe piață. Cel mai bun indiciu este să știi să cumperi în sezonul de producere al tomatelor în România, adică începând cu 15-20 iunie și până toamna târziu. Dacă cumpărăm în alt interval cu siguranță acelea nu prea sunt românești și există un mare risc ca ele să fie mai puțin sănătoase”, a explicat inginerul.

rosii cu tugui fortate sa creasca

Care sunt riscurile la care te expui consumând aceste tomate?

Un lucru este cert: roșiile cu moț forțate chimic să se coacă produc efecte negative asupra sănătății pe termen lung.

Efectele produse de aceste roșii nu pot fi cuantificate, ele își fac efectul pe termen lung, așa cum se spune ”mănânci acum și mori la toamnă”. Ideea este că atunci când vorbim despre legume ar trebui să vorbim despre alimente-medicament. Nu întâmplător medicii recomandă consumul zilnic de fructe și legume proaspete pentru că beneficiul lor alimentar este unanim recunoscut de toată știința lumii. Au fost primele alimente introduse în hrana omului, cele mai sigure și cele mai benefice pentru sănătate. Totuși evoluția omenirii a făcut ca în ultima perioadă de timp să vorbim din ce în ce mai des despre legume-pericol pentru sănătate. O legumă stimulată, chimizată și cultivată mai nou pe vată minerală, numai cu substanțe de sinteză nu poate să aducă nimic bun pentru sănătate”, a declarat pentru Agrointeligența inginerul Costel Vânătoru de la Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, ”părintele” a 22 de soiuri noi de legume obţinute prin cercetare.

Potrivit specialiștilor din domeniu, substanțele chimice folosite la stimularea tomatelor nu pot fi metabolizate și eliminate din corp, cea mai mare parte dintre ele se acumulează în grăsimi și afectează ficatul. Cu cât înaintăm în vârstă, consumul de legume și fructe cu conținut ridicat de chimicale poate produce probleme de sănătate: îmbolnăvirea ficatului, a rinichilor și chiar unele forme de cancer. De asemenea, aceste substanțe generează apariția supraponderalității și a obezității, care favorizează declanșarea bolilor hipertensive, a diabetului și a bolilor cardiovasculare.

Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru telefoane Android și iPhone!


Abonați-vă GRATUIT la Agrointeligența - www.agrointel.ro!