• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Mulcirea tomatelor: tot ce trebuie să știi pentru a combate buruienile

    Roxana Dobre -

    Mulgirea tomatelor este cu siguranță o ”tehnologie” care poate salva cultura mai ales în verile călduroase și secetoase dar poate fi considerată și cea mai ieftină metodă de protecție împotriva buruienilor care ”invadează” cultura când sunt ploi.

    Efectul este imediat iar prin această ”barieră” putem împiedica evaporarea apei de la nivelul sistemului radicular și împiedicăm supărătoarele buruieni să atace recolta. În plus, protejăm rădăcinile plantelor de diferențele bruște de temperatură fie că împiedică încălzirea în exces pe timp de vară sau înghețul pe timp de iarnă.

    Când vine vorba să alegem tipul de mulci trebuie să ținem cont că acesta este de două feluri: organic și anorganic. La fel de important este de reținut că, deși este un excelent păstrător al umidității substratului la nivelul sistemului radicular al plantelor, trebuie avut în vedere ca la udare să folosim o cantitate mult mai mare de apă decât în cazul udării pământului neacoperit. De ce? Pentru că trebuie udat și stratul de mulcire și substratul de sub el. Pe timp călduros și/sau secetos se recomandă udarea mai rar dar mult mai intens.

    Mulciul organic

    Mulciul organic este ca şi orice material natural: iarbă, paie, rumeguş, ace de pin, frunze etc. Mulciul anorganic poate fi constituit din pietriș, materiale pentru acoperișuri, polietilenă, spanbond, precum și alte materiale nețesute.

    Iată ce ”ingrediente” putem folosi la mulciul organic:

    Bălegarul bine maturat – reacție slab alcalină – de multe ori se preferă în combinație cu paie macerate. Dar recomandat este ca bălegarul să fie amestecat cu stratul de suprafață de pământ, pentru că altminteri se cam pierd substanțele hrănitoare, mai ales azotul. Deci: bălegarul se înglobează în pământ, altfel, degeaba îl împrăștiem!

    Iarba cosită – bogată în azot este cel mai des și la îndemână material folosit pentru mulcire. Înainte de a fi împrăștiată pe locurile alese, e bine să o ținem o vreme să se mai ofilească, sau chiar să se mai usuce. De ce? Pentru că există pericolul să intre prea repede în procesul de descompunere.

    Mai mult chiar, se va împrăștia în strat subțire, de cel mult 8 cm, deoarece altminteri va duce la supraîncălzirea substratului, ceea ce nu este deloc indicat, mai ales pe timp de vară. Pe lângă iarba cosită sunt bune și buruienile, pe care, de asemenea, le lăsam să se ofilească. Atenție însă! În nici un caz nu folosim buruieni înflorite sau și mai grav, care au legat deja semințe, din motive lesne de înțeles!

    Paie mărunțite – prin descompunere acest tip de mulci ”înghite” azotul din substrat! Ca strat de mulcire e foarte bun dar din nefericire conține și semințe de buruieni, deci va trebui să fim atenți ca înainte de împrăștiere să-l scuturăm pe o folie nu să-l vânturăm. Ca și în cazul rumegușului, talasului, cojilor de copac, trebuie avut grijă să adăugăm îngrășământ ce conține azot: cenușă, făină de oase, zeama de urzici, „apă” de gunoi de grajd sau de păsări.

    Rumeguș și talas – reacție slab acidă – este foarte indicat pentru culturile de legume și fructe perene. E bine să ne abținem la utilizarea lui la culturile anuale, deoarece, după recoltare, se va amesteca cu substratul de pământ și în timp duce la creșterea acidității, sărăcirea în azot și deteriorarea stratului fertil. Se va utiliza împreună cu apă de bălegar, cenușă, făina de oasă sau apă de găinaț.

    Coaja de copac, ţandară de lemn – reacție ușor acidă. Le utilizăm mai mult în calitate de strat decorativ de acoperire pentru a nu lăsa gol niciun petic de pământ. De preferat ca ţandarele de lemn să aibă între 1 și 5 cm. Este un material de mulcire foarte potrivit pentru arbuștii și pomii fructiferi, dar și pentru cei decorativi. Cu o astfel de păturică cel mai bine se simte zmeura. Nu uitați combinația de îngrășământ aducător de azot.

    Cele provenite de la conifere (fie coaja, fie țandăra) ar fi bine să stea o vreme la compostare, cam un an, înainte de a le utiliza în grădină (cauza sunt rășinile pe care le conțin în cantitate considerabilă).

    Cetina (acele) de conifere – reacție acidă. De departe cel mai potrivit material pentru căpșuni mai ales, chiar mai potrivit decât paiele. Răspândită printre rânduri împiedică atacul și difuzarea putregaiului cenușiu, iar după ploaie fructele rămân curate. De preferat să se folosească doar pentru culturile/plantele acidofile (rhododendroni, hydrangeea-hortensia, merișor, afin, răchițele).

    Turba – reacție acidă – protejează solul de razele soarelui, păstrează umiditatea. Sub stratul de turbă nu se formează crustă și datorită culorii închise a materialului regimul de temperatură este apropiat de cel ideal pe timp de vară. Nu este indicat pentru o mulcire totală și se foloseste cu predilecție pentru culturile/plantele acidofile.

    Mranița de frunze – reacție neutră spre slab acidă – suficient de bogată în substanțe nutritive.

    Ziare (alb/negru), hârtie de împachetat, carton, ambalaje diverse – este bine să fie folosite drept suport pentru alte materiale de mulcire, de preferat organice, iarbă, mranița de frunze. Niciodată nu se folosește ca atare, deoarece trage toata umiditatea din sol.

    Coaja de ou – bună și în lupta cu limacșii și melcii.

    Coaja de nucă – dar atenție, are un conținut crescut de iod.

    Resturile de la producția de bere (hamei) – extrem de hrănitoare, dar nu în exces.

    Resturile vegetale (masa verde mărunțită) de la siderate, leguminoase (mazăre, bob, fasole), foarte bogate în azot, plante medicinale și aromatice (alungă dăunătorii).

    Coaja de la boabele de cacao, mai neobișnuit, ce-i drept, dar foarte bogată în azot numai că este extrem de toxică pentru câini mai ales.

    Mulci anorganic

    Pietriș, spărtură de piatră, marmură, calcar, piatră decorativă,  argilă expandată – arată foarte bine printre plantele decorative, conifere, arbuști decorativi. Atenție însă! Pe lângă plantele acidofile spărtura de calcar face ravagii! Este bine ca stratul să fie aplicat mai întâi peste un material geotextil, care lasă să treacă aerul și apa.

    Folia și material geotextil, mai ales cel din urmă sunt eficiente pentru plantele tinere. Materialul geotextil este foarte util la culturile de căpșuni, legume pentru că permite trecerea aerului și a apei către rădăcini și, totodată înăbușă buruienile și nu le permite dezvoltarea.

    Care sunt avantajale 

    Prin folosirea cu discernământ, cu mult cap cu alte cuvinte, a mulciului organic asigurăm un nivel optim de aciditate a solului dar acesta este și îmbogățit cu substanțe hrănitoare și benefice,  îmbunătățindu-i structura, prin urmare, regenerându-l.

    În plus, prin mulcire ținem „ostatice” substanțele bune din sol și astfel se împiedică „spălarea” și „vântuirea” lor în urma ploilor, gerului și înăbușă buruienile, împiedicând dezvoltarea lor, pentru că nu permite pătrunderea luminii (stratul trebuie să fie de cel puțin 7-10 cm).

    Mulciul organic permite înmulțirea miscroorganismelor benefice în substrat, protejează plantele de dăunători, împiedică stropirea cu noroi a plantelor pe timp de ploaie sau când udăm grădina și împiedică formarea mucegaiului la unele culturi.

    Sursă selectivă: hobbygradina.ro

    Foto: blog.johnmuellerbooks.com


    Te-ar mai putea interesa

    Fermierul de pe Valea Trotușului care crește 8 vaci și produce o brânză specială, premiată la nivel mondial Subvențiile care se achită fermierilor până la finalul anului Colinde de Crăciun în versuri. Top 10 cele mai frumoase colinde românești

    Ultimele știri

    Plăți APIA. Reguli noi pentru subvenția pe hectarul de pajiște Subvenții APIA. Noile reguli pentru rotația culturilor pe terenurile eligibile S-a înființat Consiliul European pentru Agricultură și Alimentație, cu rol de consiliere a Comisiei