Cultivarea cresonului, planta preferată a egiptenilor care ar trebui să-și găsească locul în fiecare grădină
Gabriela Gimbășanu – Agrointeligența
Cresonul (Lepidium Sativum) este planta anuală, aromatică, ce se cultivă pentru consumul de frunze și care are cea mai scurtă perioadă de germinare. Despre creson se spune că este planta care crește oriunde. Este o plantă utilă, sănătoasă, plină de beneficii pentru organism, iar cu foarte puțin efort și cu o investiție minimă poți avea creson la discreție la tine acasă.
Cresonul este originar din Orientul Mijlociu. Egiptenii aveau o adevărată pasiune pentru creson și erau conștienți de beneficiile acestuia pentru sănătate.
Cresonul se folosește în stare proaspătă (lăstarii și frunzele) pentru salate și mâncare, iar semințele drept condiment sau pentru a obține un fel de muștar. Frunzele de creson au aromă de hrean, dar mult mai fină și mult mai plăcută. În 100 de grame de frunze proaspete se ascunde o mică farmacie, acestea fiind pline de vitamine, minerale și enzime binefăcătoare.
Cultivarea cresonului
Semințele de creson au o mare viteză de încolțire, la 10- 15°C, ele răsar în mai puțin de 24 ore. Această proprietate este utilizată uneori iarna pentru a se obține în casă, verdeață proaspătă care să dea savoare și aspect plăcut salatelor și mâncărurilor mai sărace și mai monotone în acest anotimp.
Pentru a cultiva creson este de ajuns să garnisim o casetă de plastic sau orice vas plat, de sticlă sau porțelan, cu mușchi umed sau să le umplem cu nisip ori argilă umectată cu apă, pe care presărăm semințe de creson. În câteva zile se obține o masă de verdeață cu un frumos aspect și cu un gust de primăvara. În bucătăria germana, aceasta este faza în care frunzele sunt preferate pentru consum, deoarece frunzele cotiledonate sunt mai delicate la gust, extrem de fragede și ușor picante. Așa se face că în tot cursul iernii, uneori și în celelalte anotimpuri, cresonul abia răsărit se vinde în casetuțe de plastic.
Semințele de creson se țin departe de lumină
Semințele de creson trebuie ferite de lumină în primele zile după plantare, așa că o soluție foarte bună este să acoperi vasul cu un carton. Perforează din loc în loc cartonul pentru a permite aerului să circule, fără ca semințele să fie afectate de lumină. De regulă semințele germinează în 2-3 zile, iar la 10-15 zile după germinare, se pot recolta frunzele. Dacă însămânțați creson la interval de două săptămâni, puteți beneficia de o recoltă eșantionată și veți avea creson proaspăt pe toată durata anului.
Cresonul preferă spațiile parțial umbrite
Cresonul se dezvoltă cel mai bine în spațiile parțial umbrite, iar în cazul în care temperaturile sunt ridicate, are nevoie de umbră totală. Dacă este expus la temperaturi ridicate, cresonul va dezvolta rapid tulpină florală sau se va ofili. Solul în care se dezvoltă cresonul trebuie să fie bine afânat și udat în permanență.
Un plic de 4 grame de semințe de creson de grădină costă 12 lei.
Întrebuințările cresonului
Numai 100 de grame de creson proaspăt conține 60- 140 mg de vitamina C, în functie de varietate, 15-45 mg iod, 200 mg de calciu, fier, fosfor, mangan, arsenic, cupru, zinc, ulei sulfoazotat, vitamina: A, B, PP1, E, caroten, extract amar etc.
Întrebuințările cresonului sunt multiple, de exemplu în Franța se folosesc frunzele când sunt mai mari și mai picante. Frunzele de creson pot fi strânse în legături, ca cele de pătrunjel și se folosesc pentru sosuri, ca garnitură la carne sau în salate.
Un gust și o aromă excelentă dau frunzele de creson murăturilor sau utilizate la preparatele cu ouă, pregătite în diverse forme: omlete, jumări, ochiuri etc.
Cresonul se poate consuma crud, sub formă de salată, sau în supe. Ușor opărit, cu puțin ulei și suc de lămâie este o garnitură perfectă pentru carne și pește. Sucul de creson este delicios și sănătos. El se poate consuma cu iaurt sau lapte. De asemenea, sămânța de creson, care are un conținut de peste 58 % ulei și poate fi folosită la prepararea muștarului. Tradițional, cresonul de grădină este folosit și sub formă de germeni, în special în amestec cu germenii de muștar. Marele dezavantaj al cresonului este că frunzele sale nu pot fi uscate.
