Fermierul Vasile Pop-Silaghi a pierdut subvenția–record pentru cartoful de sămânță
Gabriela Gimbășanu -
Subvenții mari, dar nu pentru toți fermierii! Nici măcar agricultorii recunoscuți că fac tehnologie la cel mai înalt nivel nu s-au putut încadra rigorilor noilor reguli pentru încasarea sumelor mai mari pentru anumite culturi, respectiv sprijinul cuplat.
Cea mai mare subvenție la hectar plătită vreodată de către APIA – cea pentru cartoful de sămânță avea inițial cuantumul anunțat de 960 de euro/ha, iar în final a ajuns la 23.745,583 euro/ha. Bani pe care APIA îi plătește doar fermierilor care îndeplinesc anumite criterii, criterii care, pentru anul 2015, s-au dovedit o misiune imposibilă chiar și pentru inginerul Vasile Pop-Silaghi, recunoscut în rândul fermierilor ca un producător care face tehnologie de vârf.
Pentru anul de cerere 2015 fermierul nemțean – administratorul firmei Business Agro Consulting din Girov, județul Neamț, nu va încasa nici un leu din subvenția- record, în ciuda faptului că a avut înființate 14 hectare cu cartof de sămânță și a obținut o producție de 18 tone/ha. Motivul principal este acela că nu a reușit să să încadreze cu producția obținută în plafonul stabilit prin regulament pentru cultura cartofului pentru sămânță.
”Anul trecut nu am avut cartofi pentru industrializare, numai pentru sămânță. Din păcate nu m-am încadrat în condițiile pe care trebuia să le respect pentru a încasa subvenția pentru cartoful de sămânță. Anul trecut, așa cum știți, la noi în zonă a fost o secetă cruntă și nu am reușit să realizez plafonul de producție medie la hectar. Am avut înființate 14 hectare de cartof cu sămânță. Acum eram fericit dacă încasam 23.000 euro/ha, cu toate că mi se pare o subvenție aberant de mare, care a rezultat tocmai din faptul că foarte mulți fermieri nu au reușit să obțină producția medie cerută. Trebuia să obții 20,2 tone/ha pentru a putea încasa această plată uriașă. Având în vedere condițiile de secetă de anul trecut, dar și tehnologia specifică pentru a obține cartof de sămânță, cerință ce a fost practic imposibil de atins pentru mulți fermieri care aveau înființat cartof de sămânță. Astfel, chiar și în condiții de secetă, deși am obținut 18 tone/ha și pentru cele 2,2 tone nu am fost eligibil”, a declarat pentru Agrointeligența ing. Vasile Pop-Silaghi, care cultivă peste 800 de hectare și care este cunoscut pentru efortul său de a menține în viața cultura cartofului de sămânță.
Producătorul de cartof pentru sămânță a precizat faptul că plafonul de producție a fost gândit într-un mod nejudicios și nu este realist. O producție medie de peste 20 tone de sămânță comercială, care înseamnă un anumite calibru și o anumită calitate, se obține foarte greu. La cartoful de sămânță trebuie să ai un calibru de la 30 mm la 60 mm, tot ce este sub și peste nu se încadrează la sămânță. De asemenea, calitatea fitosanitară a seminței trebuie să fie una foarte bun.
Întreruperea vegetației la cartoful pentru sămânță reduce producția cu 50%
Tehnologia de producere a cartofului pentru sămânță este mult diferită față de cea a cartofului pentru consum sau pentru industrializare. La cartoful de sămânță este esențială operațiunea de întrerupere a vegetație atunci când ai cel mai mare zbor de afide, pentru a împiedica transmiterea bolilor la cartof. Aplicând această operațiune, potențialul de producție al cartofului se reduce la jumătate.
”La cultura cartofului de sămânță trebuie să fii atent și la viroze. Dacă nu se întrerupe vegetația cartofului chimic sau mecanic când vin cel mai mare zbor de afide care transmit viroze de la alte plante de cartof, nu mai garantezi pentru sănătatea fitosanitară a cartofului. Dacă în iulie se întrerupe vegetația, la soiurile târzii sau de vară, cel puțin jumătate din potențialul productiv al cartofului se pierde. Atunci cum să faci 20 de tone de sămânță certificată pe hectar?”, se întreabă retoric fermierul.
Potrivit cultivatorului, un alt motiv care a contribuit la reducerea suprafețelor declarate eligibile a fost cel legat de faptul că o mare parte din suprafața declarată la inspectoratele de semințe nu au trecut pragul calificării, pentru că multe loturi au căzut din motive fitosanitare, din cauza virozelor sau alte motive fitosanitare. Asta a contribuit la reducerea suprafeței și implicit la creșterea subvenție.
Pentru anul de cerere 2016 fermierul Silaghi a cultivat 25 de hectare de cartof, din care 15 hectare sunt pentru sămânță și 10 hectare sunt pentru industrializare. Chiar dacă nici anul acesta nu se poate lăuda cu foarte multe precipitații, ba din contră seceta se resimte acut în toate culturile, fermierul speră să atingă la cartoful pentru sămânță, pragul de producție de 20,2 tone/ha, în timp ce la cartoful pentru industrializare mizează pe o producție de peste 25 tone/ha.
