Comerț reluat cu Iranul. Concluziile unei vizite istorice pentru fermierii români
Roxana Dobre -
Gură de oxigen pentru fermele din România! După un an catastrofal unde seceta și întârzierea subvențiilor au lovit crunt în exploatațiile din țara noastră, fermierii primesc și o veste bună. Iranienii sunt dispușii să cumpere de la producătorii români carne de vită, carne de oaie și cereale.
Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a efectuat o vizită de lucru în Iran, în perioada 18-21 septembrie, însoțit de reprezentanți ai oierilor, crescătorilor de vaci dar și fermieri din cultura mare. Dacă până acum delegațiile care mergeau în țările arabe aduceau noutăți mai mult pentru crescătorii de oi, de această dată veștile bune îi vizează pe fermierii din mai multe sectoare. Ionică Nechifor, secretar general al Romovis, și unul dintre fermierii care au mers în Iran, ne-a explicat în detaliu care sunt noutățile pentru viitorul exporturilor din România, în urma acestei vizite.
”Se refac acele legături vechi, de export, care au existat între România și Iran, că doar noi exportam cererele la ei. Acum își doresc mult să importe direct din România, și nu din țări, terțe pentru a evita prețurile mai mari decât în realitate. Ei nu dispun de tehnologie pentru procesare și își doresc să cumpere totul pregătit, ambalat”, ne-a explicat Ionică Nechifor.
”Partea iraniană s-a arătat interesată de stabilirea unor relații de colaborare/parteneriale cu asociațiile din România, fiind discutate condițiile comerciale de pătrundere pe cele două piețe ale produselor românești și iraniene, precum și aspecte legate de exigențele sanitar-veterinare ale celor două state și de procedurile de plată, dat fiind faptul că Iranul nu deține bănci comerciale corespondente, ci o singură bancă națională”, a declarat la rândul său, ministrul agriculturii Achim Irimescu.
Carnea de vită, prima pe lista de importuri din România a iranienilor
Iranienii au un șeptel deficitar în ceea ce privește bovinele. ”La bovine, iranienii sunt deficitari și, după cum s-au exprimat chiar ei, prima pe lista de importuri imediate este carnea de vită. Acum rămâne ca Autoritatea Sanitar-Veterinară de la noi să transmită imediat certificatul sanitar-veterinar către Iran și condițiile reciproce privind trasablitatea animalelor. După ce această procedură o să fie efectuată, o delegația din Iran o să vină în țară să viziteze abatoarele halal existente (abatoare autorizate de Muftiatul Cultului Musulman din România pentru sacrificări halal n.r). O parte le știu deja și vor să vadă și restul iar pe cât suntem noi disponibil să le dăm, vom începe cu carnea de bovine”, ne-a mai explicat secretarul general al Romovis.
Pe parcursul celor trei zile au fost vizitate mai multe obiective, printre care o unitate de elită în domeniul reproducției animalelor, având ca activitate principală selecția, testarea si ameliorarea taurilor de reproducție, precum și o fermă integrată de creștere a bovinelor de lapte.
Potrivit lui Ionică Nechifor, iranienii nu au cerut anumite rase de vaci. ”Ei doar vor carne, respectiv carcasă și ce mai poți porționa de la bovine. Nu am discutat încă despre preț dar după ce vor efectua vizita la abatoarele din România vom aborda și acest astect”, ne-a mai spus Ionică Nechifor.
Rasa Karakul i-a impresionat pe iranieni
Cunoscut crescător al rasei Karakul, celebră în primul rând pentru pielice din care se fac haine sau căciuli, Ionică Nechifor nu a putut merge cu mâna goală la partenerii iranieni. Reacția acestora însă l-a surprins până și pe crescătorul de oi din Botoșani. ”Au rămas foarte suprinși de pielicelele de Karakul, le-am dat în dar câte un exemplar ministrului, viceministrului și oamenilor de afaceri iranieni. Nu știau că noi creștem această rasă și au specificat clar că vor să vină să vadă abatoare și să cumpere carne provenită de la această rasă. Dar nu vor doar Karakul pentru că dacă la carnea de pasăre ei acoperă necesarul, la bovine și la ovine nu fac față”, ne-a mai explicat Ionică Nechifor.
O noutate absolută a vizitei din Iran este că, față de restul țărilor arabe unde se exportă animale vii, iranienii doresc doar animale abatorizate. ”Din punctul nostru de vedere, este un mare avantaj pentru că automat crește și prețul. Adica una este să vinzi animalul în viu ca și cum i-aș da materie primă și alta este să îl exportăm sacrificat. Iranienii nu își permit să consume apă pe abatorizare, acesta este un amănunt interesant pentru că ei cu apa sunt foarte precauți. Nu că au momentan deficit dar o folosesc foarte, foarte eficient adică nu știu să facă risipă și de aceea preferă să importe totul gata pregătit. Ei au salutat faptul că România a revenit la discuții după mulți ani”, a mai specificat Ionică Nechifor.
Acesta spune că termenul avansat de iranieni pentru primele importuri este de 15 noiembrie! ”Deși se poate și mai repede dar au luat această dată cu toate marjele de eroare. Deci din 15 noiembrie se poate efectua exportul. Până atunci trebuie să punem la punct toate detaliile. Nu am vorbit despre primele cantități care vor pleca dar noi ne-am uitat pe ce cifre lucrează ei și cam necesar de carne au nevoie și aici vorbim de câteva sute de mii de tone anual. Acum importă și din Argentina, Brazilia dar își doresc foarte mult să se axeze pe zona noastră”, a mai spus crescătorul de oi din Botoșani.
Acesta a mai subliniat că țara noastră este pregătită atât ca efective pregătite de livrare cât și cu abatoarele speciale cerute de arabi. ”Avem și aceste abatoare halal, deci noi la ovine suntem pregătiți pentru aceste contracte. În plus, și-au exprimat intenția că doresc și genetică atât de la Karakul cât și pentru bovine”, mai declară Ionică Nechifor.
De precizat că ”garantul” dintre fermieri și abatorizare vor fi asociațiile profesionale. ”Trebuie discutat și făcut un calcul economic vis-a-vis de prețul de producție. Sigur, minimul de adaos comercial pe care trebuie să și-l pună fermierul ca să aibă și el cum să se dezvolte iar cei de la abator să nu coboare pe acel preț. Deci se fixează un preț de către asociație iar, repet, cel care abatorizează să nu coboare sub acel cuantum. Și sigur că o să existe o marjă minimă/maximă în funcție de calitate, vârstă, cantitate. Noi ne dorim foarte mult să putem ajuta fermierul să crească și să fie primul care câștigă, pentru că dacă nu ar fi el nu ar mai avea nici cine să abatorizeze sau să vândă. Ne axăm pe relația cât mai directă fermier-cumpărător astfel să putem elimina acei intermediari”, a mai spus secretarul general al Romovis.
Un amănunt interesant al vizitei delegației din România este că iranienii le-au specificat reprezentaților români că ar vrea să dea și ei ”la schimb” ceva pe piața din noastră. În cadrul discuțiilor, reprezentanții iranieni ai asociațiilor de profil s-au arătat interesați să exporte în România castraveți, pepene roșu, pești și produse piscicole. ”În principal ne-au spus că vor să exporte în România pește. Ministrul agriculturii iranian știa deja că noi importăm pește și ne-au specificat că dacă noi le luăm peștele, ei ne cumpără toată carnea existentă pe piața din țara noastră. Nu am avansat prețuri dar noi așa orientativ am văzut cum stau prețurile la ei. Sunt foarte riguroși atunci când negociază dar partea bună este că firmele de la ei sunt susținute puternic de stat adică o parte din acțiunile unei companii sunt deținute și de stat”, ne-a mai declarat secretarul general al Romovis.
Iranienii au nevoie de un milion de tone de făină de grâu pe an
Iranienii au nevoie și de cantități însemnate de porumb boabe și făină de grâu. Aceștia dețin totuși un efectiv extrem de mare de animale și anume 50 de milioane de oi, 25 de milioane de capre și bovine dar efective ceva mai mici, pentru care au nevoie de hrană.
”Nevoia lor este de încă un milion de tone de făină de grâu pe an, pe lângă ce mai produc ei sau mai importă din alte țări. La partea de vegetal își doresc să procure și tehnologie iar pentru fermierii care au cultură mare am înțeles că procedura este mult mai simplă pentru că deja s-au stabilit contacte directe între firme. Atâta am reținut din ce au spus ei, că vor produse cu mult gluten”, ne-a mai precizat Ionică Nechifor.
