Cum se cultivă mazărea
Gabriela Gimbășanu -
Cultura de mazăre – deși una destul de pretențioasă, este una preferată de mulți legumicultori care, cu ajutorul ei, rezolvă atât problema ecocondiționalității, cât pot și valorifica recolta ușor – în centre care fac congelare rapidă sau conserve de mazăre boabe. Cu toate astea nu toți reușesc să aibă o cultură reușită de mazăre, în primul rând pentru că se neglijează câteva aspecte importante care țin de pregătirea patului germinativ, alegerea soiului sau hibridului și nu în ultimul rând de protejarea plantelor împotriva bolilor și dăunătorilor.
În cele ce urmează ne-am propus să prezentă tehnologia completă recomandată pentru cultura de mazăre. Iată ce trebuie să faci pentru a avea o cultură de mazăre reușită:
1. Cultura de mazăre: Pregătirea terenului începe din toamnă
Lucrări agricole încep în toamnă cu fertilizarea sau suplimentarea terenului cu 5 t/ha gunoi de grajd descompus și încorporarea acestuia la o adâncime de 28-30 cm odată cu arătura. Se pot utiliza și îngrășăminte chimice, dar fiind utilizată în consum uman este mai indicată folosirea de îngrășăminte naturale. Mazărea preferă soluri bogate în elemente organice nutritive, permeabile cu o bună capacitate de reținere a apei, așa cum sunt soluri cu o structură nisipo-lutoasă, scurse cu panta de 3%, în general soluri ce îşi păstrează căldura. Cele mai bune în acest sens sunt solurile de coastă, aluvionare, cele amplasate pe lângă malurile râurilor sau solurile de luncă.
Arătura pentru cultura de mazăre trebuie să fie uniformă, iar uneori pentru o uniformizare și afânare mai profundă atunci când structura solului este argiloasă, se aplică o trecere cu grapa cu talere chiar în toamnă.
Dat fiind faptul ca mazărea este o specie sensibilă la atacul bolilor şi dăunătorilor se recomandă o rotaţie anuală. Bune premergătoare sunt culturile de castraveţi, tomate, ardei, cartof, care părăsesc terenul devreme şi-l lasă curat de buruieni.
2. Cultura de mazăre: Perioada optimă de semănat
Mazărea este puțin pretențioasă față de căldură, fapt ce permite însămânțarea ei primăvara devreme sau în ferestrele iernii.Temperatura minimă de germinație este de 1-2°C, pentru plantele cu bob neted și 4-5°C pentru cele cu bobul zbârcit.
La aceste valori ale temperaturii, răsărirea are loc în 10-12 zile de la semănat. Plantele abia răsărite suportă temperaturi de -6, -8°C în cazul culturilor cu bob neted și de -2, -3°C la cele cu bobul zbârcit.
În schimb, temperatura optimă de creștere și dezvoltare este de 15-18°C, iar nivelul temperaturii maxime de 24°C.Temperaturi ridicate de 25-30°C în perioada de fructificare reduc procentul de legare a păstăilor și grăbesc maturarea boabelor. Epoca optimă de semănat este cuprinsă între 1-10 martie.
Pentru prevenirea răspândirii atacului gărgăriţei mazării seminţele ce urmează să fie semănate se vor trata chimic prin gazare de către personal autorizat sau termic timp de 5-6 zile cu temperaturi de -3ºC.
3. Cultura de mazăre: Cantitatea de sămânță la hectar
Se seamănă în rânduri echidistante, cu distanta între rânduri de 15-20 cm şi între plante/rând de 5 cm. Adâncimea de semănat este de 4-5 cm în condiţiile unei bune pregătiri a patului germinativ. Semănatul se face la adâncimea de 4-5 cm cu o cantitate de 220-230 kg sămânță/ha, în timp ce pentru 100 m² ai nevoie de 1,8-2 kg de sămânță.
4. Cultura de mazăre: Irigare pentru producții sporite
Apa sporește substanțial producțiile te mazăre. În condiţii de irigare, de preferat prin aspersiune mazărea va genera potenţiale de producţie maxime, peste 6.000 kg teci/ha. În urma decorticării producția poate ajunge la 4.500 kg boabe/ha. Uneori cantităţile pot fi depăşite lejer dacă apa din irigații este completată și de precipitații și un plan de fertilizare bine pus la punct.
În anii secetoşi se recomandă aplicarea a 3-4 udări cu norme de 250m³/ha la răsărit, pentru o răsărire uniformă, la înflorit, şi în faza legatului păstăilor. Se recomandă ca udările să se efectueze seara sau dimineaţa pentru a nu provoca arsuri ale plantelor. Fazele critice pentru apă sunt: creşterea intensă a plantelor, înflorit, formarea păstăilor.
5. Cultura de mazăre: Combaterea bolilor și dăunătorilor
Prăşitul mecanic şi manual se realizează ori de câte ori se impune. Ultima praşilă mecanică se realizează înainte de înflorit şi la legarea păstăilor.
La cultura mazărei de grădină, pagube importante sunt produse de boli ca: antracnoza, fuzarioza, rugina mazărei, mana, făinare. Dintre dăunători prezintă importanţă practică gărgăriţa mazării şi păduchele verde al mazării. Produsele folosite pentru combatere sunt:
– Acrobat MZ (produs ecologic) -2,0 kg/ha – pentru mană;
– Faster 10 CE (0,03%) – pentru păduchele verde al mazării;
– Actara 25 WG (Syngenta)-0,2 kg/ha – pentru păduchele verde;
– Mospilan 20 SP (0,025%) – pentru gărgăriţa mazării;
– Reldan -2,5l/ha – pentru gărgăriţa mazării.
Pentru combaterea ecologică se au în vedere măsurile preventive de igienă culturală, arăturile adânci, amplasarea corectă a culturii, distrugerea plantelor gazdă ale diferitelor boli iar pentru prevenirea atacului de antracnoză ce apare frecvent în anii ploioşi se stropeşte cu zeamă bordeleză 0,5-0,7 %.
6. Cultura de mazăre: Recoltarea
Recoltarea începe când 70% din păstăi au ajuns la dezvoltarea normală, iar boabele la maturitatea de consum. Pe suprafeţe mici, recoltarea se face manual, în 3-4 etape la 2-3 zile, iar pe suprafețe mari recoltarea se face mecanizat și producția se batozează imediat.
Mazărea pentru consum trebuie să treacă printr-un proces tehnologic de recoltare şi decorticare. Această operaţie se face cu batoza specială de decorticat. Se coseşte cu cositoare speciale, după care se încărcă şi transportă la batoză. După decorticare mazărea boabe se industrializează. În general o astfel de tehnologie asigură o producție de 4.500 kg/ha, putând atinge valori și mai mari dacă cultura este ajutată și de factorii climatici.
Sursă selectivă: svgenebank.ro; cumsafaciogradina.com
