Combaterea șoarecilor de câmp din culturile agricole înființate în toamnă
agrointeligenta.ro
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Șoarecii de câmp pot provoca pagube însemnate în culturile pe care tocmai le-ați înființat. În general, prezența lor în teren este asimilată cu o pregătire necorespunzătoare a solului, dar și cu faptul că sămânța pusă în pământ nu a fost suficient de bine tratată sau nu s-a aplicat tratament de loc. Combaterea rozătoarelor se realizează cu mare dificultate, în mod special pentru faptul că având suficient de multă hrana la dispoziție, coloniile se înmulțesc rapid.
Șoarecele de câmp este un mamifer de talie mică, are culoare gri-bej, cca. 10 cm lungime şi coada de aproximativ 3,2 cm lungime. Sapă galerii în stratul superficial al solului, unde colonizează, distrugând rădăcinile plantelor. Ȋn mod obişnuit, şoarecii îşi fac galerii în zonele înierbate, pe terenurile necultivate. Ȋn situaţiile în care populaţiile sunt foarte mari, acestea migrează pe terenurile cultivate.
Atacul în solele de rapiţă este semnalat prin prezenţa orificiilor de intrare în galerii. Şoarecii atacă părţile verzi şi subterane ale plantelor, zonele afectate apărând ca vetre circulare fără plante. Ȋn anumiţi ani, când presiunea este foarte mare, aceştia pot compromite cultura.
Apariţia lor este cauzată, în primul rând, de vremea călduroasă, dar şi de tehnologia aplicată, atacul fiind mai frecvent pe soluri nearate. De asemenea, gama redusă de produse folosite în acest scop, favorizează înmulţirea populaţiilor.
Produsele omologate în combaterea lor, nu pot rezolva problema în totalitate, în situaţia unui atac masiv. De aceea, monitorizarea culturilor de toamnă reprezintă o măsură foarte importantă în controlul rozătoarelor, acţionându-se imediat la semnalarea atacului.
Metode chimice de combatere a rozătoarelor
Mijloacele chimice, mai exact otrava este cel mai frecvent folosită. Metoda constă în administrarea de produse cu acţiune toxică, elaborate pe baza unor cercetări care ţin cont atât de proprietăţile chimice şi toxicologice ale substanţelor raticide, cât şi de biologia rozătoarelor. Pentru asta puteți folosi produse ce au la bază următoarele substanțe active:
– Brodifacoum;
– Bromadiolon;
– Coumatetralyl;
– Difenacoum;
– Difetialon;
– Flocoumafen.
Momelile rodenticide se amplasează în jurul galeriilor, în locuri ferite, unde nu au acces alte animale, păsări sau persoane neavizate, în staţii de intoxicare şi se completează zilnic până când consumul acestora încetează complet (circa 2 săptămâni). Cadavrele de şobolani şi şoareci se incinerează sau se îngroapă, pentru prevenirea unui risc epidemiologic şi a poluării mediului înconjurător.
Metode biologice de combatere
Pentru combaterea biologică a rozătoarelor se pot utiliza inimicii naturali ai acestora. În principal asta presupune să asigurați un mediu propice pentru înmulțirea prădătorilor lor naturali. O astfel de metodă este folosită în Insula Mare a Brăilei, acolo unde ani la rând aceste rozătoare au făcut ravagii.
”În ceea ce privește combaterea rozătoarelor din cultură, noi aplicăm o metodă pe care am văzut-o în Germania, acela de a asigura condiții de creștere și înmulțire a uliilor, a răpitorilor care având în vedere ritmul de înmulțire extraordinar, prin faptul că acesta consumă câțiva șoareci în primăvară te scutește de câteva mii de șoareci în toamnă”, ne-a declarat Lucian Buzdugan, directorul general al companiei Agricost.
