Inter-Drain: Mașina pentru drenaj care a stârnit interesul fermierilor. Peste 150 de participanți la evenimentul din ferma lui Arnaud Perrein
Gabriela Gimbășanu -
Inter-Drain produce cele mai performante mașini de drenaj de pe piața mondială, utilaje folosite pe scară largă în ferme din Franța, Belgia sau Olanda – țară unde sunt localizate și fabricile companiei. Cu un cost destul de piperat – 450.000 de euro, un astfel de echipament – unic în România, a ajuns în ferma Sopema a președintelui Asociației Producătorilor de Porumb, Arnaud Perrein, cel care a organizat un eveniment de prezentare a acestei soluții la problema băltirilor.
Peste 150 de fermieri și reprezentanți ai companiilor de agribusiness din țara noastră au răspuns invitației APPR de a lua parte joi, 20 octombrie, în localitatea ialomițeană Mihail Kogălniceanu, la prezentarea celor mai noi tehnologii agricole pentru problemele de sol, în special a celei ”de sezon” – băltirile.
Ce i-a atras mai ales pe agricultori a fost prezentarea unei mașini de drenaj unice în România care a ajuns de curând în ferma din Ialomița, fiind adusă direct din Olanda. Astfel, printre cei care au dorit să afle ce poate face acest echipament s-au numărat și ”grei” ai agriculturii, precum Nicolae Sitaru – vicepreședinte LAPAR, Emil Dumitru- președintele Federației Naționale Pro Agro, Adrian Mocanu – președintele Asociației Producătorilor Agricoli Prahova, Mihai Afiliu, Claudiu Davițoiu- proprietarul Agroindaf Afumați, Ilie Popescu- președintele Ligii Producătorilor Agricoli Olt, Alexandru Gheorghe – Somalex Ialomița, Petrică Azoiței și mulți alții. După o scurtă prezentare tehnică la ferma lui Perrein, agricultorii au fost invitați în câmp acolo unde au putut vedea mașina ”la treabă”.
1.000 euro/ha costul mediu pentru instalarea sistemului de drenaj
Costul ridicat al echipamentului face ca acesta să nu poată fi achiziționat de toate fermele – deloc puține, care au probleme cu excesul de umiditate. Totuși, în străinătate s-au găsit soluții ca de ”munca” ei să beneficieze mai multe exploatații. Astfel, spre exemplu, în Franța, se fac prestări de servicii cu mașina de drenaj, iar costurile sunt de circa 2.000 de euro pentru operațiunea desfășurată cu acest echipament și care constă mai ales în montarea subsolieră a tubulaturii care colectează apa în exces și o varsă în canale.
”Este foarte greu să compari costurile de acolo cu cele de aici. În Franța, o fermă de 50 de hectare este considerată a fi una destul de mare, în timp ce drenajul pe cinci hectare se face pe 6-7 parcele, de aceea este și costul mai mare. Acolo crește costul pentru că utilajul trebuie mutat de pe o parcelă pe alta. Și legislația este puțin diferită. Pentru noi (Soprema – n.r) estimăm un cost de până în 1.000 euro/hectar, ce include topografia terenului și instalarea sistemului de drenaj. Estimăm că putem facem în jur de 10 hectare pe zi, dacă totul este bine pregătit înainte de a pune utilajul la treabă. Din experiența noastră, din munca pe care o depunem pentru a ne lupta cu astfel de terenuri care se inundă, investiția pe hectar se amortizează în 3 ani, cel mult șase ani”, le-a explicat fermierilor Arnaud Perrein, președintele Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR).
Băltirile produc pierderi medii de 4.000 de kilograme la hectar la cultura porumbului
În ciuda faptului că fermierul aplică o tehnologie ca la carte, atunci când vine vorba de cultura de porumb, fenomenul de băltire este cel care îi limitează drastic producțiile înregistrate. Potrivit agricultorului, tehnologia pe care o aplică la cultura de porumb, precum și faptul că această cultură este irigată în permanență ar trebui să-i permită să obțină lejer 16.000 kg/ha, dar din cauza băltirilor pierdere anual, în medie cam 4.000 kg/ha.
Citiți și:
Arnaud Perrein, fermierul care vrea să câștige lupta cu băltirile: A investit 450.000 de euro într-o mașină de drenaj unică în România
Un lucru extrem de important este că după ce se instalează sistemul de drenaj în teren nu este indicat ca în primul an să se semene rapiță, pentru că această cultură are niște rădăcini foarte puternice, care pot ajunge până la furtun și pot duce la înfundarea sistemului de drenaj.
”În ceea ce privește colmatarea țevilor, totul depinde de calitatea lucrărilor și materialelor folosite. Țeava se pune în linie dreaptă, fără erori prea mari la introducerea în sol, pentru că orice denivelare poate duce la înfundarea sistemului. Furtunul trebuie să aibă o poziție perfect orizontală. Acolo unde se cutează, se pot strânge mizerii și se poate înfunda țeava. În Franța sunt astfel de sisteme instalate de 40 de ani și încă funcționează. În cazul în care apar probleme, există anumite instrumente care ajută la desfundarea țevilor din plastic”, a mai spus proprietarul fermei Soprema.
S-a instalat sistem de drenaj pe 78 de hectare
”Monstrul galben” a ajuns în România în urmă cu patru săptămâni și deja a instalat sistemul de drenaj pe 78 de hectare.
”Acest utilaj este produs de compania Inter-Drain, este un utilaj de tip scarificator, nu este ca o drujbă prevăzută cu un lanț în față care sapă, ci este prevăzută cu un organ activ în spate, un cuțit care trage țeava în față. Acest organ este ghidat prin laser – avem două posibilități – fie GPS, fie laser. În cazul în care avem o parcelă foarte plată, mergem pe sistemul laser”, a explicat specialistul de la Inter-Drain.
Mașina este foarte precisă, tocmai de aici și mărimea ei impresionantă. Acest echipament merge cu 2-2,5 km/oră și reglarea cuțitului se poate face la milimetri, nu centimetri. Pentru o astfel de precizie ai nevoie de stabilitate, care este dată de puterea mașinii, dar și de mărimea șenilelor cu care este prevăzut utilajul de drenaj.
Înainte de a instala sistemul de drenaj se fac măsurători topografice
Echipamentul care îl va scăpa pe fermier de problema băltirilor de pe terenurile agricole a fost adus din Olanda și a costat 450.000 euro, un preț deloc mic având în vedere specificitatea lui. Instalarea sistemului de drenaj nu se poate face fără măsurători topografice.
”Mașina trebuie pregătită, nu este suficient să o puneți în câmp și să dați drumul laserului, nu veți face nimic. Înainte de a porni GPS-ul trebuie să facem niște măsurători topografice și după ce avem toate coordonatele, toate diferențele de nivel din parcelă, putem să desenăm cum vom așeza toate țevile de drenaj. Urmăm această procedură pentru că principiul acestei mașini este să instaleze țevile la același nivel indiferent de cum se prezintă parcela la suprafață. De fiecare dată când se întâmplă o greșeală de instalare, sau avem diferențe de nivel la țevi există riscuri”, a mai spus specialistul de origine franceză.
Țevile se îngroapă la 80 cm adâncime
Pentru acest sistem de drenaj, cel mai important aspect este reprezentat de sistemul de țevi, care în primă fază are rolul de a permite circulația aerului în solul afectat de băltiri, astfel încât apa să-și facă loc până la adâncimea de 80 cm, acolo unde sunt puse țevile de colectare.
”După ce am planificat cum vom așeza în teren țevile de drenaj, după ce am săpat și canalul de colectare, marcăm cu tractorul toate zonele unde vom instala țevile. Colegii vin cu un sistem laser manual și pichetează în canal adâncimea de la care plecăm. Este important să păstezi aceeași cantitate de pământ deasupra țevii. Țeava se îngroapă la 80 centimetri adâncime, asta fiind adâncimea minimă. Dacă urcăm cu țeava mai spre suprafață totul devine foarte riscant, țeava se poate prinde de sistemul de irigații, de un plug, de o combină”, a adăugat reprezentantul companiei.
Sistemul laser ghidează utilajul
O parte componentă a sistemului de ghidare a echipamentului este reprezentat de laser, cel care indică cuțitului adâncimea, dar și direcția pe care ar trebui să conducă țeava.
”După ce s-a marcat adâncimea de plecare pentru țeavă, venim cu un utilaj echipat cu cupă și săpăm primii doi, trei metri în așa fel încât să aranjăm organul fix care are trei metri. Acesta este atât de lung tocmai ca să aibă stabilitate. Operatorul așează țeava având toate informațiile oferite de sistem, ce tip de țeavă, de 80, de 65. Cineva rămâne jos ca să țină furtunul la bază și reglează sistemul de laser și ghidajul mașinii. Sistemul laser funcționează cu două aparate, un emițător și un receptor. Acest laser citește o linie de lumini pe care noi nu le vedem cu ochiul liber. El face un disc luminos, pe care îl citește și se așează singur în poziție. Echipamentul are prevăzut și un sistem prin care controlează diferențele de nivel care trebuie să fie de maxim 0,2% scurgere”, le-a explicat specialistul fermierilor prezenți la eveniment.
După prezentarea și demonstrația din câmp, fermierii și restul invitaților au continuat discuțiile la un prânz copios în ferma lui Arnaud Perrein.
