Cum reuşesc să se menţină pe profit producătorii de sfeclă din Braşov
agrointeligenta.ro -
Producătorii de sfeclă de zahăr din Braşov spun că reuşesc să se menţină pe profit în ciuda majorării preţurilor la input-uri. Norocul e fabrica din Bod preia producţia direct din câmp şi le dă bani pentru irigaţii.
Chiar dacă rămân după achitarea cheltuielilor doar cu subvenţia pe hectar ca profit, agricultorii spun că măcar scapă de grija valorificării producţiei care este preluată integral, chiar din câmp, de fabrica de zahăr de la Bod, Braşov. În acest fel, aceştia nu mai sunt nevoiţi să investească şi în spaţii de depozitare.
”Cu desfacerea stăm bine că ne preia toată producţia fabrica de zahăr de la Bod chiar din câmp. Fabrica de la Bod are contracte să cumpere sfecla de pe vreo 2.500 de hectare în Braşov, plus de pe alte 5.500 de hectare în Covasna. Mai mult, ne finanţează integral să ne dotăm cu sisteme proprii de irigaţii”, a declarat pentru Agrointel, Mircea Dumitru, un producător din Braşov care cultivă sfeclă pe 100 de hectare.
”Desfacerea chiar nu mai este o problemă pentru noi pentru că vin cei de la fabrica Bod şi ne preiau producţia chiar din câmp. Din acest motiv sfecla este mai profitabilă decât alte culturi pe care le mai cultivăm pentru că nu avem nevoie să investim în spaţii de depozitare. Fabrica Bod ne ajută cu sisteme de irigaţii. Au venit la noi şi ne-au oferit bani să ne cumpărăm sisteme de irigaţii pe care să le plătim apoi în trei ani fără dobândă”, a spus, la rândul său, Radu Taus, un agricultor care cultivă 80 de hectare cu sfeclă tot în Braşov.
Costurile pe hectar ajung cam pe la 7.000 de lei, cam cât primesc şi pe sfeclă, susţin producătorii. Salvarea vine de la subvenţia pe hectar, chiar dacă a fost redusă.
”Producem cam 50 de tone la hectar în medie. Anul trecut am avut 56 de tone. Costurile pentru un hectar de sfeclă se ridică la 7.000 de lei şi cam tot atât luăm pe sfeclă. Abia dacă rămânem cu subvenţia pe profit. Norocul nostru este că a crescut preţul la zahăr. Profitul scade vertiginos de la an la an odată cu scumpirea input-urilor şi, în plus, ne-au mai şi redus subvenţia pe hectar. De la 650 de euro am mai rămas cu 495 de euro. Prin comparaţie, în Olanda, subvenţia pentru sfeclă este de aproape 1.000 de euro. Ne-ar merge mai bine dacă nu ne-ar pune Guvernul tot felul de tălpi. Am ajuns să plătim impozit pe subvenţie”, a adăugat Mircea Dumitru.
Semne bune pentru acest an
”Media la noi este pe undeva pe la 30 de tone la hectar. Sunt şi suprafeţe de unde scoatem 50-60 de tone la hectar. Anul trecut am avut cam 35 de tone. Am avut noroc de o ploaie chiar în octombrie înainte de recoltare şi s-a mai hidratat sfecla. Anul acesta sperăm la o recoltă bună, dar, după cum se spune, până nu ai grâul în hambar nu e al tău. Aşa că e greu de spus”, continuă Radu Taus.
El a arătat că un cultivator de sfeclă se poate menţine pe linia de plutire doar dacă negociază bine cu producătorii de input-uri de la care cumpără întodeauna pe datorie.
”Sfecla este pretenţioasă. Preţul îngrăşămintelor a crescut, ierbicidele s-au scumpit, dar preţul la motorină ne omoară până la urmă. Cum să ieşi pe câmp cu tractorul cu motorina la 6 lei litrul. Până anul trecut primeam o subvenţie de 1,2 lei pe litru. Era bună că te duceai cu facturile şi încasai banii. Dar ne-a scos-o UE la sfârşitul lui 2012. Singura noastră şansă este să te înţelegi cu furnizorii de input-uri să plătim toamna. Pe lângă faptul că facem agricultură, am devenit şi negociatori. Am terminat de plătit inputurile pe anul trecut abia acum în aprilie”, a mai spus Taus.
Agricultorii spun că, deocamdată, se concentrează pe preţurile în creştere la inputuri şi nici măcar nu se gândesc să cumpere terenurile pe care le lucrează acum în arendă.
”Nici nu-mi trece prin cap să mă gândesc să cumpăr pământ pentru că în Braşov terenul se vinde la metru pătrat, nu la hectar ca în alte părţi. Preţul variază între 2-3 euro şi 5 euro pe metrul pătrat. De unde să avem 50.000 de euro ca să dăm pe un hectar?”, se întreabă Mircea Dumitru.
De aceeaşi prere este şi Radu Taus. ”Nici nu se pune problema cumpărării de teren în Braşov. E ultima mea problemă. Oamenilor le-au intrat în cap nişte preţuri în urma boom-ului imobiliar, iar acum e greu să le mai scoţi din cap. Cu toate acestea, mai ales pe lângă drumurile naţionale, se tot schimbă proprietarii”, a conchis Taus.
România produce circa 90.000 de tone de zahăr din sfeclă faţă de o cotă anuală de 109.164 tone zahăr din sfeclă alocată de UE. La aceasta se adaugă 329.636 tone de zahăr brut din import folosit pentru rafinare. Anul trecut, suprafeţele cultivate cu sfeclă de zahăr s-au ridicat la 25.000 ha. În prezent, în România există patru companii pe piaţă, din care una singură are capital românesc (fabrica din Bod). Celelalte trei au acţionariat austriac, francez si german.
