Cine sunt fermierii care pot încasa subvenția pe pășune
Roxana Dobre -
Cine încasează subvenția APIA pe pășune! Fermierii sunt extrem de interesați de plățile pe care le face APIA pentru pășuni dar și condițiile care trebuie respectate pentru a încasa banii pe hectar. Beneficiarii plăţilor pe pășune/pajiște sunt fermierii activi persoane fizice şi/sau persoane juridice care desfăşoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori ai suprafeţelor de teren agricol şi/sau deţinători legali de animale, potrivit legislaţiei în vigoare. În categoria beneficiarilor de plăţi se încadrează şi asociațiile sau cooperativele agricole, excluse inițial. Recent, Ministerul Agriculturii a propus și niște modificări care vor fi puse în aplicare pentru utilizatorii de pășune!
Recent, Ministerul Agriculturii a propus modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-202, iar schimbări sunt vizate și pentru utilizatorii de pășuni.
Astfel, conform modificărilor propuse, beneficiarii subvențiilor pentru pășuni sunt:
„a) forma asociativă de proprietate, pe baza adeverintei emisă de primăria pe raza căreia se află terenurile agricole aparţinând formei asociative şi a unui tabel centralizator care cuprinde acordul fiecărui membru deţinător de animale privind depunerea cererii unice de plată de către forma asociativă, datele de identificare, codul de identificare al exploataţiei zootehnice din Registrul naţional al exploataţiilor şi numărul de animale deţinute de fiecare membru, precum şi suprafaţa utilizată de forma asociativă prin cosit sau păşunat, la care se anexează hotărârea adunării generale a asociaţilor privind utilizarea fondurilor.
b) membrii formei asociative de proprietate care asigură încărcătura cu animale pentru suprafaţa deţinută în proprietate. Dovada utilizării acestor suprafeţe de pajişti de către fiecare membru al formei asociative de proprietate, o constituie copia adeverinței emisă de primăria pe raza căreia se află terenurile agricole şi centralizatorul care cuprinde acordul, datele de identificare, codul de identificare al exploataţiei zootehnice din Registrul naţional al exploataţiilor, numărul de animale deţinute de fiecare membru, precum şi suprafeţele repartizate membrilor de către forma asociativă şi hotărârea adunării generale a asociaţilor privind utilizarea fondurilor.”
Atenție! În cazul concesionării/închirierii unei suprafeţe de pajişti de către o asociaţie de crescători de animale, beneficiarii plăţilor sunt membrii asociaţiei care asigură încărcătura cu animale pentru suprafaţa concesionată/închiriată, iar dovada utilizării legale a acestor suprafeţe de pajişti de către fiecare membru al asociaţiei o constituie copia de pe contractul de concesionare/închiriere şi centralizatorul care cuprinde acordul, datele de identificare şi numărul de animale pe fiecare membru al asociaţiei.
Arendatorul, concedentul, locatorul şi/sau comodantul nu beneficiază de plăţi pentru terenul/animalele arendat(e), concesionat(e), închiriat(e) şi/sau împrumutat(e) spre folosinţă.
De reținut! În cazul pajiştilor permanente care conţin elemente disparate neeligibile, precum elemente de peisaj şi arbori, începând cu anul de cerere 2018 hectarul eligibil se determină prin aplicarea unui sistem proporţional de reducere a suprafeţei bazat pe procentajul de suprafaţă neeligibilă în cadrul blocului fizic. Reducerea suprafeţelor ca rezultat al aplicării acestui sistem nu constituie neconformitate în cadrul angajamentelor încheiate pentru măsurile delegate şi nu determină aplicarea de sancţiuni.
Definiție utilă! Pajişti permanente înseamnă păşuni permanente şi fâneţe permanente care reprezintă terenuri consacrate producţiei de iarbă şi de alte plante furajere erbacee cultivate sau spontane care nu au făcut parte din sistemul de rotaţie a culturilor din exploataţie timp de cel puţin cinci ani; această noţiune poate include şi alte specii, precum arbuştii şi/sau arborii, bune pentru păşunat, cu condiţia ca iarba şi alte plante furajere să rămână predominante.
În categoria pajişti sunt cuprinse şi:
-Păşunile împădurite cu consistenţa mai mică de 0,4, calculată numai pentru suprafaţa ocupată efectiv de vegetaţia forestieră;
-Păşunile alpine;
-Păşunile situate în zonele inundabile ale râurilor şi în Lunca Dunării şi Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării”.
Lista documentelor pe care fermierii trebuie să le depună la APIA
Utilizatorii de pajişti permanente, persoane fizice sau juridice de drept privat care desfăşoară cel puţin o activitate agricolă minimă pe pajiştile permanente aflate la dispoziţia lor în condiţiile legii, în calitate de fermieri activi, prezintă, la depunerea cererii unice de plată la APIA, documentele prevăzute la art. 5 alin. (1) şi alin. (2) lit. a), lit. b) pct. i), lit. c) şi d), adică:
a) copie de pe cartea de identitate/buletinul de identitate/paşaport/certificatul de înregistrare la oficiul registrului comerţului/certificatul de înregistrare fiscală, după caz, iar în cazul reprezentantului, copie de pe datele de identificare, respectiv carte de identitate/buletin de identitate/paşaport;
b) dovada deţinerii unui cont bancar activ;
și după caz:
a) copie a cardului exploataţiei zootehnice în care sunt înregistrate animalele sau adeverinţă eliberată de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, din care să rezulte codul exploataţiei înscrise în RNE valabil la data depunerii cererii unice de plată, în cazul în care proprietarul de pajişte permanentă deţine animale prin care asigură o încărcătură minimă de 0,3 UVM/ha;
b) documentele doveditoare ale valorificării fânului şi/sau declaraţiile privind depozitarea fânului pentru consumul cu animalele deţinute în cazul persoanelor fizice sau documentele contabile de gestiune pentru depozitarea fânului în cazul persoanelor juridice, până la data de 15 octombrie a anului de cerere curent, în cazul în care proprietarul de pajişte permanentă nu asigură încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha, iar activitatea agricolă minimă constă inclusiv în asigurarea unui cosit anual pe pajiştile permanente aflate în proprietate, în perioada 15 iunie – 1 august.
În cazul pajiştilor permanente aflate sub angajamente în cadrul subpachetului 3.1 sau pachetului 6 al Măsurii 10 – agro-mediu şi climă sau în cadrul variantei 3.1 sau pachetului 6 al Măsurii 214 – agro-mediu, cositul se efectuează numai după datele stabilite în fişele măsurilor şi trebuie efectuat până la finalul lunii septembrie. Documentele doveditoare ale valorificării fânului sunt factura fiscală, în cazul persoanelor juridice, sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice;
c) documentele privind depozitarea/valorificarea fânului, până la data de 15 octombrie a anului de cerere curent, în cazul în care proprietarul de pajişte permanentă nu deţine animale, iar activitatea agricolă minimă constă exclusiv în asigurarea unui cosit anual, respectiv:
(i) declaraţiile privind depozitarea fânului, în cazul persoanelor fizice, sau documentele contabile de gestiune, în cazul persoanelor juridice;
(ii) fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice, sau factura fiscală, în cazul persoanelor juridice.
(4) Membrii formelor asociative de proprietate pot depune în mod individual cereri unice de plată în cadrul schemelor de sprijin cuplat şi/sau ajutoare naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic pentru animalele pe baza cărora asociaţia a asigurat încărcătura minimă pentru suprafaţa de pajişte permanentă solicitată la plată”.
Fermierii utilizatori de păşuni şi fâneţe, în calitate de fermieri activi, care nu deţin animale, pot beneficia de subvenţii, cu obligativitatea valorificării fânului prin cosire, cel puţin o dată pe an.
Vă recomandăm să citiți și:
Ce SUBVENȚIE plătește APIA pentru un hectar de PĂȘUNE!
Motivele pentru care oile nu ar trebui scoase la pășune pe timp de iarnă
Pășune sau teren arabil? Cum face APIA diferența la subvenție acolo unde titlul de proprietate ”nu bate” cu registrul agricol
