• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • MODIFICĂRI LA PLATA SUBVENȚIEI PE ÎNVERZIRE!

    Roxana Dobre -

    SCHIMBĂRI importante la plata subvenției pentru înverzire! Plata pentru practicile benefice pentru mediu și climă, așa-zisa înverzire cum mai este cunoscută de fermieri, a fost extrem de atractivă pentru producătorii agricoli având în vedere că suma primită pe hectar este de 57,37 euro/ha euro.

    Fermierii ale căror exploatații sunt mai mari de 15 ha trebuie să se asigure că minimum 5% din terenul arabil declarat include una sau mai multe dintre zonele de interes ecologic (ZIE). Vorbim aici de: terase, elemente de peisaj cum sunt garduri vii sau fâșii împădurite, arbori izolați, arbori în grup sau pâlcuri arbustive din zona de câmpie sau arbori în aliniament, iazuri, rigole.

    Tot în categoria zonelor de interes ecologic intră şi zonele tampon situate pe marginea apelor curgătoare sau stătătoare, zonele cu specii forestiere cu ciclu scurt de producție, terenuri agricole împădurite, zone cu strat vegetal.

    Ministerul Agriculturii introduce și o nouă categorie, printr-o propunere de modificare a Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi, pentru fermierii care folosesc zonele împădurite pentru a asigura procentul ZIE.

    Iată modificările propuse, care se regăsesc pe site-ul MADR:

    La articolul 86, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:

    „(5) Zonele împădurite sunt suprafeţe de teren arabil împădurite: a) prin Măsura 221 „Prima împădurire a terenurilor agricole” din cadrul PNDR 2007-2013; b) prin Sub-Măsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite ” din cadrul PNDR 2014-2020; c) în temeiul unei scheme naţionale ale căror condiţii respectă dispoziţiile articolului 43 alineatele (1), (2) şi (3) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 sau ale articolului 22 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013.”

    La articolul 86, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul 5’) cu următorul cuprins: „(5’) Pentru recunoașterea ca zonă de interes ecologic a suprafeței împădurite conform lit. c) a alin. (5), fermierul depune la APIA până la data limită de depunere a cererilor unice de plată documentul care confirmă împădurirea suprafeței printr-o schemă națională, emis de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură /structurile subordonate acesteia, respectiv documentația tehnico-economică și procesul verbal de recepție.”

    Atenție! Fermierii se pot folosi și de zonele cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie dar sunt luate în considerare doar cele cultivate cu salcie (Salix L), plop alb (Populus alba), plop negru (Populus nigra) şi salcâm (Robinia pseudoacacia), inclusiv pe parcelele cu suprafeţe mai mici de 0,3 ha.

    Iată care este ciclul maxim de recoltă, cerinţele privind utilizarea produselor de protecţie a plantelor şi a îngrăşămintelor minerale pentru speciile forestiere cu ciclu scurt de producţie:

    Ciclul maxim de recoltă 
        Salcia (Salix L) – 22 ani
        Plopul alb (Populus alba) şi Plopul negru (Populus nigra) – 35 ani
        Salcâmul (Robinia pseudoacacia) – 35 ani
    Cerinţele privind utilizarea produselor de protecţia plantelor
    Substanţele fitosanitare utilizate pentru combaterea buruienilor la pregătirea terenului pentru instalarea culturii de salcie, în primul an de cultură, sunt cele cu remanenţă foarte mică în sol, acţiune sistemică în plante şi inactive în sol, din grupele (Xn) şi (Xi) – fără clasificare de periculozitate, conform legislaţiei în vigoare.
    În caz de necesitate, pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor este permisă numai utilizarea produselor de protecţia plantelor din grupele (Xn) şi (Xi). Acestea nu pun în pericol biodiversitatea, dacă sunt aplicate cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare în domeniul utilizării produselor pentru protecţia plantelor.
    Este interzisă utilizarea produselor pentru protecţia plantelor clasificate din punct de vedere toxicologic ca toxice (T) şi foarte toxice (T+).
       
    În cazul plantaţiilor de plop alb, plop negru şi salcâm, produsele de protecţie a plantelor sunt utilizate în practica silvică pentru combaterea bolilor şi vătămărilor produse de agenţii fitopatogeni şi dăunători (defoliatori şi xilofagi). Pentru combaterea acestora se utilizează produse de protecţie a plantelor, cu respectarea reglementărilor Uniunii Europene în domeniu.
       
    Cerinţele privind utilizarea îngrăşămintelor minerale 

    Administrarea îngrăşămintelor în plantaţiile de salcie se va face primăvara înainte de creşterea lujerilor şi se pot aplica sub formă minerală.

    Îngrăşămintele pe bază de N, P, K (azot, fosfor, potasiu) pot fi necesare în funcţie de tipul de sol şi nu pot depăşi anual următoarele limite:
       – 80-150 kg/ha N substanţă activă; 
       – 60-100 kg/ha P substanţă activă; 
       – 40-80 kg/ha K substanţă activă. 
        În cazul plantaţiilor de plop alb, plop negru şi salcâm, îngrăşămintele minerale nu sunt utilizate în mod curent în activitatea de producţie silvică, datorită troficităţii în general ridicate a speciilor forestiere din România.
     Ce pot face fermierii dacă aceste zone mai sus menționate nu există pe terenurile lor? Aceștia pot înființa culturi pe 5 la sută din suprafața totală, fixatoare de azot cum sunt cele de soia, lucernă, mazăre, fasole.

    Excepţii de la obligația de a declara minim 5% din terenul arabil ca zone de interes ecologic se aplică exploatațiilor:

    -În cazul cărora peste 75 % din terenul arabil este utilizat pentru producţia de iarbă sau alte furaje erbacee, este teren lăsat în pârloagă, este cultivat cu culturi de leguminoase sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări, cu condiţia ca suprafaţa arabilă care nu face obiectul acestor utilizări să nu fie mai mare de 30 de hectare.

    -În cazul cărora peste 75 % din suprafaţa agricolă eligibilă este păşune permanentă, este utilizată pentru producţia de iarbă sau alte furaje erbacee sau este cultivată cu culturi aflate sub apă (orez) fie o mare parte a anului, fie o mare parte a ciclului de cultură, sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări, cu condiţia ca suprafaţa arabilă care nu face obiectul acestor utilizări să nu fie mai mare de 30 de hectare.

    Fermierii care exploatează suprafeţe de teren arabil mai mici de 15 ha trebuie să declare zone de interes ecologic (terase, zone tampon şi elemente de peisaj) amplasate pe terenul exploataţiei.

    Vă reamintim că fermierii care practică agricultură ecologică nu sunt condiționați cu nimic la plata pentru înverzire iar cei care au întreaga exploatație ocupată cu culturi permanente (vii, livezi) beneficiază implicit de plata  pentru înverzire. Cei care au sub 10 hectare nu au obligații privind diversificarea culturilor iar cei care au sub 15 hectare nu au obligații privind  respectarea ZIE. Dar restul agricultorilor trebuie să respecte 3 practici agricole. Este vorba de la diversificarea culturilor, menținerea suprafețelor de pajiști permanente și protejarea zonelor de interes ecologic (ZIE).

     


    Te-ar mai putea interesa

    Crescătorii de vaci și-au construit propria fabrică de lapte cu ajutorul fondurilor europene Subvenții APIA: Terenurile tăiate de la plata pe suprafață începând cu acest an Comuna cu 5.000 de vaci. Mic crescător: Dăm laptele la procesator, suntem departe de oraș

    Ultimele știri

    România ar putea avea un laborator care să efectueze analizele pentru mierea din afara UE UCPR: Produsele avicole obținut în fermele din România sunt sigure din punct de vedere al sănătăţii Situație fără precedent în SUA: Gripă aviară depistată la vaci de lapte