• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Ştefan Poienaru: „Aş ţine grâul în depozite, să se mai scumpească, dar nu-mi permit”

    agrointeligenta.ro -

    Ştefan Poienaru, proprietarul Agrofam Feteşti, a avut noroc în acest an. Se pare că a avut inspiraţie când a decis să pună mai mult grâu decât porumb. Chiar dacă seceta i-a redus cu 10% producţia de grâu, este mulţumit totuşi, pentru că preţurile în creştere compensează scăderea de producţie.

    Poienaru exploatează circa 17.000 hectare de teren agricol şi deţine silozuri cu o capacitate de depozitare de circa 100.000 tone. Iată ce a răspuns Ştefan Poienaru la întrebările agrointel.ro:

    În ce măsură seceta din acest an v-a afectat culturile?
    2012 a fost un an cu totul particular.
    Statisticile arată că am avut cea mai grea secetă din ultimii 50 de ani prin durată. În mod obişnuit, grâul este cultura cea mai rezistentă la secetă, pentru că beneficiază de apa din toamnă şi de cea din iarmă. La mine a fost în regulă, pentru că am avut o producţie de patru tone la hectar, faţă de 4,5 tone anul trecut, dar şi pentru că preţul de achiziţie a fost bun. Am avut circa 7.000 ha de grâu semănate, jumătate din producţie am vândut-o, jumătate se află în depozite. O să încep să-l vând pentru că în următoarele luni am mai multe scadenţe şi trebuie înfiinţate şi culturile de toamnă. Dacă aş putea, aş ţine producţia în depozite până când preţul va creşte mai mult, dar deocamdată nu-mi permit.

    Aveţi culturi compromise de secetă?
    Porumbul este compromis în totalitate. Fericirea noastră este că am semănat doar 800 de hectare. Am pus mai mult grâu deoarece ştiam că poate folosi apa din sol din toamnă şi pe cea din iarnă. La floarea soarelui – am început deja recoltatul – producţia este mai mică cu 20-30% raportat la anul trecut. Avem o medie la hectar de 1,2-1,4 tone. Şi preţurile de vânzare sunt bune, variază între 1,8 şi 2 lei pe kilogram. Recolta o vindem către marii traderi de cereale.

    Puneţi rapiţă în această toamnă? Mai credeţi în viitorul culturilor energetice în România?
    Săptămâna viitoare începem să semănăm rapiţa. O să şi irigăm terenul, pentru că altfel nu se poate. Avem planificate pentru anul viitor 2.500 ha de rapiţă, 7.000 ha de grâu şi 2.500 ha de orz. Anul trecut am întos rapiţa, la fel s-a întâmplat şi la culturile energetice. Am pus anghinare, dar cultura nu s-a aclimatizat. Nu cred că pe termen lung culturile energetice vor avea succes, deoarece preţurile atractive la cereale îi vor determina pe agricultori să aleagă grâul.


    Te-ar mai putea interesa

    Macerat de coada calului – rețetă. Beneficii Fertilizarea castraveților cu îngrășăminte bio – 6 rețete simple Subvenții APIA 2024. Terenurile care primesc bani la hectar și cele care sunt scoase de la plată

    Ultimele știri

    Tehnologia Chemark Rom la rapiță pune bazele unor producții mari în Teleorman, la ferma Nutrelo Trei boli periculoase depistate în cultura sa de grâu de fermierul Georgian Corniță Se construiește o nouă fabrică ce va prelua lapte de la fermierii români