• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Povestea familiei de clujeni care nu mai cumpără de la supermarket. Se aprovizionează cu mâncare de la ferme de familie

    agrointeligenta.ro

    Dan şi Adela Fofiu Sânpetreanu locuiesc în Cluj-Napoca și au decis să nu mai cumpere mâncare din supermarket. În sezonul rece se bazează pe conserve de legume pe care le prepară singuri, iar în rest se bucură de legume pe care le cumpără direct de la fermele de familie din zonă.

    În urmă cu 5-6 ani am văzut un film documentar despre modul de producere a alimentelor, în special a cărnii, în ferme cu mii de animale, despre industralizare şi m-am speriat, iar ulterior am ajuns să mă întreb ce mâncăm noi de fapt? Am conştienzat că problemele vin de la lanţul de producţie şi distribuţie al alimentelor şi atunci am căutat soluţii alternative despre cum poţi obţine hrană naturală, nu procesată industrial. Împreună cu soţia mea, am renunţat în urmă cu trei ani să mai cumpărăm alimente din supermarket-uri şi am descoperit o alternativă de aprovizionare, direct de la producătorii locali. Există la Cluj-Napoca lanţuri scurte alimentare care leagă direct producătorul de consumator. Suntem membri ai unei Asociaţii de Susţinere a Agriculturii Ţărăneşti (ASAT) în care mai multe familii suntem partenerii unei fermiere din Gârbău care produce legume ecologice”, a declarat pentru Mediafax Dan Fofiu Sânpetreanu.

    El a explicat că fiecare familie întocmeşte un contract cu fermiera respectivă în care se angajează că pe parcursul anului o vor susţine financiar, cu 100 de lei de familie pe sezon, pentru cultivarea unei suprafeţe de teren cu legume ecologice, plata seminţelor şi a lucrărilor agricole, iar aceasta le livrează produsele.

    Primim patru coşuri pe lună cu legume – spanac, mazăre, ceapă, cartofi, roşii, morcovi, castraveţi, salată, dovlecei, şi ne rămâne suficient să punem pe iarnă, iar cămara ne este plină cu conserve puse de noi acasă. Avem roşii la borcan, compoturi de fructe, ciuperci uscate sau congelate, avem pesto făcut din leurdă şi borcane cu ceaiuri din plante locale şi condimente. La recomandarea fermierei putem lua din sat carne, lapte, ouă. Pâinea o cumpărăm, dar avem în plan să luăm grâu şi să avem făina noastră. În mediul urban avem resurse pe care nu ştim să le folosim. Din copacii aflaţi pe domeniul public strângem flori de salcâm, măceşe, flori de soc, corcoduşe, prune şi nuci pe care fie le uscăm, fie le transformăm în compot sau dulceaţă şi le consumăm. Alternativa la supermarket este să cumperi de la producătorul local pe care îl cunoşti, în care ai încredere, ştii de unde provin produsele”, a menţionat Dan Fofiu Sânpetreanu.

    Sânpetreanu îşi aminteşte de vremurile când mergea la cumpărături la supermarket şi când cheltuia excesiv pe produse alimentare pe care, o parte, le arunca ulterior, astfel că a ajuns acum şi să lupte împotriva risipei alimentare.

    ”Un astfel de supermarket nu este făcut să cumperi puţin şi ce-ţi trebuie. Noi am reuşit o schimbare de mentalitate”, a explicat Sânpetreanu.

    În afară de alimentele ce provin direct din fermele românești, cei doi clujeni au ajuns la performanța de a-și produse singuri, din ingrediente natural, inclusiv cosmeticele.

    Te-ar mai putea interesa

    Primele terenuri care pierd subvențiile APIA din acest an! Comisia Europeană taie puternic estimările pentru porumb și grâu. Oferta de cereale din UE se restrânge Fermierii își fac propria fabrică de murături pentru a nu mai arunca legumele nevândute Micii fermieri care vindeau legume ieftine au fost alungați de autoritățile dintr-un mic oraș Fermierul Dacian Sabău a recoltat 7.500 kg/ha la grâu, fără un gram de fosfor aplicat. Ce produs a făcut diferența?

    Ultimele știri

    Piața cerealelor, la zi. Prețul grâului DAP Constanța – de referință. Săptămână încheiată la 211 euro/tonă Seceta devastează porumbul din Franța și Germania: România și Bulgaria, singurele excepții pozitive din UE Noul îngrășământ SEEFCO: doză mai mică la hectar, aceeași cantitate de fosfor pentru culturi Plan comun România-Ucraina pentru creșterea capacității de tranzit a cerealelor ucrainene Forumul de la Neptun: Marile organizații profesionale ale României se reunesc pentru un apel comun către clasa politică!