Gheorghe Boțoman: Cartofii de dimensiuni mari, aduși din import, sunt în afara stas-ului fiind considerați furajeri în țările vest-europene. Românii preferă să cumpere tuberculi ”cât bolovanul”
Gabriela Gimbășanu -
Piața cartofului trece de mai mulți ani printr-un impas generalizat cauzat de importurile uriașe de tuberculi care ne-au invadat și au reușit și să ne imprime un obicei de cumpărare care este în defavoarea gospodinelor. La piață și mai puțin în supermarket, cumpărăm acei cartofi mai mari, mereu scoși în fața cântarelor sau deasupra ”munților” de tuberculi. Ceea ce nu știm este că toți cartofii de import care depășesc diametrul de 8-10 centimetri sunt considerati cartofi furajeri în țările vest-europene, au un preț foarte mic dar atractiv pentru comercianții care îi vând în România pentru consumul uman, la un preț mult mai bun decât dacă i-ar fi valorificat în fermele zootehnice.
Chiar dacă în fermele românești producem suficient pentru a asigura consumul intern, libera circulație a mărfurilor în interiorul Uniunii Europene face ca alături de cartofii românești să-i găsim și pe cei din Olanda, Polonia, Germania, Franța sau Spania. Așa cum probabil ați sesizat, la o analiză mai atentă a prețului, cartoful de import este întotdeauna mai mare și mai ieftin decât cel românesc.
Dacă vă întrebți cum poate fi explicată diferența de preț, atunci trebuie să știți că acei cartofi mari, de peste 8-10 cm în diametru care ajung pe piața românească, nu sunt permiși la consum în țările vestice din Europa, fiind considerați în afara stasului cu alte cuvinte furajeri. Mai mult, consumatorii trebuie să știe că nu există numai cartof alb și roșu. Există soiuri specializate pentru copt, pentru piure, pentru cartofi pai sau salate, ori alte destinații culinare.
”La cartofi, ce este peste 8-10 cm în diametru sunt considerați în afara stasului în majoritatea țărilor europene”. Pe românește se numesc cartofi furajeri. Sunt perfect comestibili, nu vreau să se înțeleagă cu nu se pot mânca, nu pățești nimic. Conținutul de apă în acești cartofi ce au peste 8-10 cm în diametru este mult mai mare în detrimentul substanței uscate. Substanța uscată oferă savoarea și gustul cartofului. Tuberculi mari în primul rând nu se păstrează bine, dezvoltă tot felul de boli fiziologice de depozit. Din păcate românul se uită să fie (cartoful – n.r) cât bolovanul și roșu, abia atunci cumpără”, a declarat pentru Agrointeligența- www.agrointel.ro Gheorghe Boțoman, președintele Federaţiei Naţionale – Cartoful din România (FNC România).
98,3 kg de cartofi – consumul mediu anual pe locuitor
În anul 2015, consumul mediu anual pe locuitor era de 98,3 kilograme de cartofi, fie că este de import sau românesc. În ciuda faptului că în țară se cultivă peste 150.000 de hectare cu cartof și se asigură consumul intern, economia de piață a permis pătrunderea cartofilor produși în Polonia, Olanda, Germania, Franța sau Spania la prețuri mult mai mici decât cele practicate pentru cartoful autohon.
”Românul consumă în medie pe an undeva la peste 90 kg, lucru care ne situează pe locul patru în Europa în ceea ce privește consumul. Cartoful are foarte multe virtuți culinare. În prezent cultivăm în jur de 150.000 de hectare cu cartof, suprafață ce a asigurat consum intern de până acum, dar trăind într-o piață liberă sunt foarte multe importuri. Piața este liberă și nu ne putem opune importurilor legale. Din păcate se fac importuri gri, pe factură scrie un preț și de fapt prețul este cu totul altul. Așa ajunge gospodina din România să pună în farfurie cartof cultivat în Polonia sau nu știu unde în Europa, fără să știm ce soi este, ce destinație culinară are”, a declarat Gheorghe Boțoman.
