Fermierii români au ajuns să aibă datorii de milioane de euro la APIA
agrointeligenta.ro
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Situație fără precedent: fermierii români, datorii de milioane, bani pe care trebuie să îi returneze către APIA! Aproximativ 8.000 de fermieri sunt datori cu sume care cumulează peste 4,6 milioane de lei către Agenția de Plăți și Inspecție pentru Agricultură, a anunțat directorul APIA Bistrița-Năsăud, Emil Scurtu, citat de portalul de știri local timponline.ro.
Șeful APIA Bistrița-Năsăud a explicat că cifra datoriilor a crescut în anul 2016, în care agenția a reușit să recupereze doar 32% din debitele datorate de fermierii bistrițeni. Din totalul de 4,6 milioane de lei datorați de fermierii din Bistrița-Năsăud către APIA, mai mult de un sfert – 1,4 milioane de lei – provin din debite acumulate pe parcursul anului 2016.
„Avem 12.920 de debite cu 7732 de debitori, ceea ce înseamnă că un fermier poate avea mai multe debite. În 2016 au fost 1978 de debite cu 1458 de debitori. Per total, am recuperat 80% din sume, iar în anul 2016 doar 32%. De ce 2016 e cu un număr mai mare de debitori ca în ceilalţi ani? Pentru că în manualul de proceduri şi în ordinul 619 al ministrului Agriculturii, pentru anul 2015, care a avut efect în 2016, era acea amplasare fără echivoc. Deci fermierii noştri trebuiau să-şi amplaseze parcelele agricole cu o marjă de 0,75 metri deviaţie de la proprietate. Fiind foarte mulţi care nu au extrase de Carte Funciară sau nu au făcut o mică inventariere a suprafeţelor care să aibă puncte pe care să le putem introduce în baza noastră de date sigur că amplasările au fost puţin eronate. Când s-a făcut controlul în teren au fost stabilite aceste erori şi s-au stabilit aceste debite”, a declarat Emil Scurtu, şeful APIA Bistriţa-Năsăud.
Fermierii care se retrag din agricultura ecologică atrag penalități
O altă cauză majoră a acumulării debitelor sunt și fermierii care s-au înscris pentru a practica agricultura ecologică și ulterior s-au retras, atrăgând penalități pentru nerespectarea angajamentului de cinci ani.
„Au luat un an, maxim doi, bani pentru agricultura ecologică, iar în momentul în care i-am notificat să aducă documentele necesare, respectiv documentul de la Organismul de Inspecţie şi Certificare (OIC) şi fişa de la Direcţia Agricolă, ei spuneau că renunţă pentru că plătesc la OIC cât primesc ca şi plată pentru suprafaţa respectivă. Au spus că nu merită să mai muncească, nu mai merită să facă deplasări pe la noi, pe la Direcţia Agricolă, aşa că au depus un document că renunţă la agricultura ecologică şi sigur că plata pentru nerespectarea angajamentului de 5 ani a intrat în debit”, a explicat Emil Scurtu.
