ING. LUCIAN BUZDUGAN: ”La porumb sunt pentru DENSITĂȚI MARI, la grâu sunt pentru DENSITĂȚI MICI”
Andreea Elefterie -
Experiența și pasiunea cu care face agricultură ing. dr. Lucian Buzdugan face ca fiecare ocazie în care ai prilejul să îl asculți vorbind despre soluțiile tehnologice pe care le aplică să fie o veritabilă lecție. Dar nu o lecție de agricultură, ci una de viață prin agricultură. Și nu o lecție predată, ci una împărtășită.
Am avut bucuria să îl avem invitat pe specialistul din Insula Mare a Brăilei în cadrul conferinței pe care Agrointeligența și Mediafax au organizat-o astăzi, joi – 4 mai, la Hotel Marriott din Capitală. Tema a fost reprezentată de soluțiile și oportunitățile pentru salvarea anului agricol, iar cuvântarea ing. Buzdugan a fost pachetul complet – a adus și soluții, dar și oportunități pentru cei care fac agricultură.
”Așa cum știm fiecare, în agricultură sunt trei direcții importante: una de maximizare a producției (deci în sus), de scădere a costurilor (în jos) și grija față de mediu, care trebuie să aibă o perspectivă de aceasta, să zicem obligatoriu liniară și e vorba aici de agricultura durabilă, pe care noi trebuie să o facem. Nu am să mă refer la căile de creștere a producției, pentru că asta o știm cu toții, trebuie să avem hibrizi buni, soiuri, trebuie să avem irigații, trebuie să avem substanțe bune să combatem bolile și dăunătorii. Deci toată lumea știe cum să crească producția. Eu am vrut să vă prezint dumneavoastră cum, fără eforturi foarte mari, putem reduce costurile”, și-a deschis prezentarea cel care coordonează activitatea agricolă din cea mai mare fermă din Uniunea Europeană, Agricost – Insula Mare a Brăilei.
Din informațiile foarte valoroase împărtășite de ing. Lucian Buzdugan, pentru primul articol ne-am oprit la cele care țin de densitățile la semănat pe care le aplică specialistul la culturile de porumb și de grâu:
”Am citit în ultimul timp, toată lumea vorbește că la porumb trebuie să facem 65.000 de plante, să avem asigurate 65.000. Și eu întreb de ce nu 75.000? Între 65.000 și 75.000 înseamnă 1.000 kg în plus la hectar dacă producția medie e de 10 tone al hectar. Deci nu trebuie să mergem pe ideea aceasta, că rarul umple carul. Nu este adevărat, este o politică învechită și noi trebuie să dăm mâncare, trebuie să asigurăm tot ce trebuie, că oricum costul e mai mic decât venitul pe care noi îl realizăm.
Sigur, vedeți dumneavoastră, dacă la porumb sunt pentru densități mari, la grâu sunt pentru densități mici. De ce pentru densități mici? Pentru că grâul are o capacitate, pe care nu o au alte plante, aceea de a înfrăți. Și de ce să nu valorific eu înfrățitul? De ce să nu mă bucur că are această capacitate? Și să pun 800 de plante pentru a avea 800 de spice la recoltare. Dar 800 de plante mai au 800 de buruieni pe metrul pătrat, nu uitați, că la densitatea asta, frații aceia nu mai ajung să fie fertili. Asta determină ca bolile să fie asigurate în totalitate. Asta determină ca la primul vânt și la prima zăpadă să se culce pe pământ și să nu se mai ridice.
Eu am pățit rușinea. Au venit niște studenți din Germania să ne studieze exploatația. Și o experiență pe care le-am arătat-o a fost aceasta: 200 de boabe, 300 de boabe, 400 de boabe până la 800 de boabe. Și au zâmbit între ei și i-am întrebat: „Care e motivul pentru care zâmbiți?” „Păi ce, domnule, descoperi acum apa caldă? Lucrurile sunt clare. Pui densitate mare, ai probleme? Nu mai pune nimeni atât? Nu-i corect, lucrul e simplu.” „Dar cât puneți voi în Germania?” 250. Sigur că 250 de boabe pun nemții, dar în Germania e mai multă apă, condiții mai bune, e altă țară, altă lume, altă concepție, alți fermieri ș.a. Și am făcut noi determinări.
Noi am ajuns la concluzia că cea mai bună densitate pentru grâu e 350 de boabe.
La 350 de boabe pe metrul pătrat am redus cu 40% norma de sămânță, deci costuri mai reduse. Dar așteptăm de la fiecare un singur frate fertil. Păi noi toamna ce urmărim? Ce zicem? Ți-a înfrățit grâul? Pai de ce mă interesează dacă a înfrățit? Dacă am frați, nu? Păi dacă am nu trebuie să îi valorific? Întreb de frați numai așa, ca să mă aflu în vorbă? Păi îmi trebuiesc frații respectivi. Deci dacă tot mă interesează frații, hai să îi folosesc la grâu și să am măcar un frate fertil. La 350 cu 350, înseamnă 700 de spice, fiecare spic un gram și așa avem 7 tone la hectar. Asta e producția pe care o facem în ultimii ani la suprafața noastră”
Citiți și:
INVAZIE DE RĂȚIȘOARĂ! Ing. Lucian Buzdugan: ”Este cel mai puternic atac de Tanymecus din ultimii 10 ani!”
Cum se crește fertilitatea solului în Insula Mare a Brăilei
