TEHNOLOGIA folosită de FERMIERUL DIMITRIE MUSCĂ pentru CULTURA DE GRÂU 2017
agrointeligenta.ro -
Agrointeligența vă prezintă câteva din ”micile secrete” uzitate de cunoscutul agronom Dimitrie Musă în fermele pe care le administrează, pentru obținerea unor producții ridicate, în contextual optimizării profitabilității. Dialogul cu inginerul Dimitrie Muscă a început cu o remarcă la care ține: ”Din capul locului nu vreau să dau nici unui fermier vreo lecție despre cum ar trebui făcută agricultura. Eu doar spun ceea ce fac eu la CAI Curtici și la CAI Olari”.
În acest an, Dimitrie Muscă a cultivat grâu peste 30% din totalul terenurilor lucrate în județul Arad, dar au fost ani când a alocat acestei specii chiar și la 55% din suprafață. În anul 2015-2016 a cultivat 4.000 ha de grâu și a obținut producții medii de 7.500 kg/ha, cu o medie de 8.000 kg/ha pe terenurile necalamitate de grindină. Față de sezonul agricol precedent, în acest an suprafața cultivată cu grâu i-a scăzut cu 1.000 ha, până la 3.000 ha, în favoarea rapiței, care a câștigat teren.
Cultivă doar genetică de la Fundulea
Respectându-și obiceiul bine cunoscut, Dimitrie Muscă cultivă în exclusivitate grâu românesc: ”Eu cultiv în exclusivitate grâul de la Fundulea și n-am avut niciodată probleme. Nu m-a dezamăgit niciodată. Un kilogram de grâu de la Fundulea din categoria Bază costă 1,5 lei, iar dacă te duci să-l cumperi de la firme de afară, costă de la 7 la 11 lei/kg. Ca soi am pus Glosa de la Fundulea, pe care îl fac de o grămadă de ani, asta deși toată lumea recomandă să ai 2-3 soiuri. Am mers pe un singur soi și nu am avut probleme. În afară de anul trecut, când am avut calamitate naturală cu grindină pe 80 și ceva de hectare, nu am făcut sub 7.000 kg/ha niciodată. Eu am discutat la fața locului cu Marian Verzea, directorul de la Fundulea, când am avut semănate 600 -700 de plante/mp și pe zona mea și împreună am estimat că se poate urca densitatea spre 720 de plante/mp pentru o producție de 7.200 de kg/ha, lucru dovedit ani și ani de zile”.
700 de plante pe metrul pătrat
”În condițiile în care în acest sezon agricol grâul a fost semănat doar în proporție de 10% în luna octombrie, restul fiind semănat în noiembrie și la început de decembrie (n.r. în 2016 precipitațiile au fost de 850 l/mp în zona Curtici) am luat măsuri de adaptare la situație: am mărit cantitatea de îngrășăminte și am mărit cantitatea de sămânță la hectar astfel încât am 700 de plante pe metrul pătrat. Eu, după cum știți, nu mai iau în calcul înfrățirea. Este un fenomen pe care l-a dat Dumnezeu pentru grâul românesc și pentru alte culturi. Am recurs la aceasta metodă în urma unor teste efectuate de mine an de an, iar rezultatele au fost pe măsură”, spune fermierul de la Curtici.
Inginerul Muscă explică ce a descoperit referitor la efectul generat prin sporirea densității: ”Făcând asta, nu mai lăsăm grâul să producă frați. Fratele face 3-4 frunze și el face spic și el consumă destul de mult pentru creștere, însă dacă lăsăm grâul să producă frați, un spic provenit din frate va face ca producție doar 25% din capacitatea unui spic mamă. Toată lumea se sperie de cantitatea de sămânță pe care eu o bag la hectar. Este un non-sens. Eu dacă bag 150 de kg/ha de sămânță, înseamnă că o să am o cheltuială de 200 de lei/ha în plus. La 3.800 de lei pe hectar costuri la hectar cu grâul, ce contează 200 de lei? Dar dacă îmi aduce un spor de 1.500-2.000 de lei/ha, dacă iau în calcul un cost mediu de vânzare de 60 bani/kg”.
Densitate mare, fertilizare pe măsură
Directorul CAI Curtici atrage însă atenția că o creștere a densității la hectar trebuie să implice automat și o adaptare a tehnologiei pentru a face față necesarului nutrițional suplimentar: ”La densitatea pe care eu o expun ,trebuie să dai și mâncare. Există un consum specific de N,P,K pentru fiecare tonă de grâu produsă și trebuie ținut cont de asta, prin suplimentarea cantității de îngrășăminte, proporțional cu creșterea densității de semințe. În plus, dacă ai o densitate mare, este obligatoriu să faci întreținerea preventivă contra bolilor care pot să apară”.
Pentru pregătirea terenului folosește o tehnologie de cultură clasică: ”După ce a ieșit combina din cultura de porumb sau din soia, faci discuire ca să încorporezi în sol o parte din masa vegetativă care rămâne de la cultura anului trecut, pentru a putea să intre mai repede în procesul de transformare în humus, împreună cu îngrășămintele pentru viitoarea cultură, ce ajuta totodată la mineralizarea mai rapidă. Pe partea de îngrășăminte eu lucrez de o viață cu Târgu Mureș. Sunt cei mai cei mai buni calitativ și am un tip de îngrășământ pe care Combinatul Azomureș de la Târgu Mureș îl face anume pentru mine și care se pliază pe necesitățile solului pe care-l am eu la Curtici.
Îngrășământul complex pe care-l iau eu este NPK 27:13,5:0, dar nu peste tot se poate folosi această rețetă. La mine este soluța optimă. Îl comand o dată primăvara și o dată toamna. Dacă vă spun că fac o singură fertilizare la grâu cu 550 kg/ha de îngrășăminte complexe, va fi de necrezut pentru multă lume. Mulți fermieri optează pentru fertilizarea parțială, însă asta înseamnă că pentru a da de trei ori îngrășămintele, trebuie ca de trei ori să călcăm grâul. După aplicarea îngrășământului intru cu semănătoarea. Eu n-am făcut niciodată fertilizare cu azot sau cu uree, însă pun și uree în soluția pentru bolile foliare”.
Tratamente făcute la timp la cultura de grâu
Referitor la tratamente, ing. Dimitrie Muscă ne-a declarat: ”Lucrez cu produse de top, cele mai multe produse de nemții de la BAYER și BASF. Sunt foarte corecți, nu au dezamăgit niciodată. Conform tehnologiei, încerc să îi dau cât este nevoie, și dacă îi dau cât este nevoie, iată că am obținut rezultate. Nu vorbim de câte 1-2 tratamente în vegetație, vorbim de aplicări de câte ori este nevoie. Au fost situații în care a fost nevoie ca de 2 ori să îi faci tratamentele într-un an și situații în care a fost nevoie de 5 ori ca ”să-l ținem în mână”. Te duci și îl vezi în câmp, că grâul nu vorbește. La ora actuală a apărut fuzarioza în grâu. Mi-a semnalat problema unul dintre ingineri: «Domnul director, avem septorioza la grâu, au început». I-am răspuns: «Mâine începem primul tratament pentru septorioză și pentru fuzarioză». Cu totul aparte este boala numită fuzarioza spicelor, o boală criminală în cultura grâului, cu atac la spic. Sunt două substanțe cu care eu vin preventiv, când grâul este în burduf, scoate spicul afară. E vorba de tebuconazol pe care îl găsiți la mai multe companii, și prothioconazole de la Bayer, care este cel mai nou tratament împotriva fuzariozei. Ambele sunt foarte bune pentru fuzarioză, care este boală cancerigenă. Dacă ai peste 2% procent de fuzarioză într-o masă de grâu nu ai voie să îl mai folosești nici în hrana animalelor. Uzual, eu primul tratament la grâu îl fac cu Allegro de la BASF, un fungicid cu eficacitate puternică, al doilea îl fac cu Nativo Pro 325 SC de la Bayer și mai fac un tratament cu tebuconazol. Deci am trei tratamente cumpărate din timp. Dacă apare ceva neprevăzut, stabilim în funcție evoluție. Trebuie respectat prospectul și de aceea avem atâtea boli și dăunători. Eu lucrez și cu aviația utilitară pentru că avem suprafețe mari”.
Ca și producții estimate pentru producție de grâu din acest an, Dimitrie Muscă lansează o cifră: ”Nu mă hazardez, dar după densitățile pe care le am ar trebui să facem o producție de 7.500 kg/ha”.
