După 45 de ani, România organizează un nou congres OIV la Bucureşti
agrointeligenta.ro
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
România va organiza în iunie congresul OIV la Bucureşti. Evenimentul costă jumătate de milion de euro şi reuneşte specialişti din 44 de ţări
Romania este pentru a doua oară gazda celei mai importante manifestări tehnico-ştiinţifice a Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIV), la 45 de ani de la primul eveniment de acest gen organizat de ţara noastră. Chiar dacă acum nu mai avem un preşedinte la conducerea organizaţiei – academicianul Gherasim Constantinescu este singurul român care a deţinut această funcţie -, aşa cum se întâmpla în 1968, congresul din iunie nu poate să ne aducă decât lucruri bune.
‚‚Ne ajută ca imagine, pentru că avem ocazia să aducem elita mondială a vinului în România’’, spune Valeriu V. Cotea, preşedintele comisiei de oenologie a OIV. Producătorii români au la dispoziţie o săptămână să demonstreze că se fac vinuri bune şi la noi, pentru că sunt destui încă în afară care nu au auzit de vinurile româneşti, afirmă Cotea.
Bani de la Guvern
Congresul de la Bucureşti este organizat de Ministerul Agriculturii prin intermediul Oficiului Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (ONVPV). Costurile manifestării sunt estimate la peste 450.000 euro, afirmă Ştefan Duşa, directorul general al organizaţiei, care susţine că Guvernul a acreditat Ministerul Agriculturii să lanseze invitaţia pentru acest eveniment. Pe lângă cele trei zile efective de lucrări, care vor avea loc la Palatul Parlamentului, vor fi organizate vizite în mai multe podgorii (la Murfatlar, Dealu Mare, Drăgăşani şi Jidvei), dar şi la Peleş sau Cramele Rhein. Congresul va avea loc in perioada 2-7 iunie.
Lupta pentru conducere
La Bucureşti va fi ales şi noul director general al OIV. Lupta se va da între reprezentanţii Germaniei şi Franţei, două mari puteri pe piaţa vinului.
Locul cinci în Europa la suprafaţă Cu o suprafaţă de peste 180.000 hectare de vie, România ocupă locul cinci la nivel european după ţări precum Spania, Franţa, Italia şi Portugalia. La producţie suntem însă pe locul şase din cauza randamentelor mici. Un singur exemplu: Germania – principala piaţă de export pentru vinul românesc – are jumătate din suprafaţa noastră cu vie şi produce dublu faţă de noi.
În ultimii ani, sectorul viticol românesc a atras investiţii importante, mai ales că producătorii au apelat la fondurile europene pentru reconversie şi replantare. Calitatea vinului românesc a crescut astfel, însă prezenţa pe piaţa externă este departe de adevăratul potenţial. În 2012, exporturile au atins circa 16 mil. euro, de aproape trei ori mai puţin, comparativ cu importurile.
