SCDA Turda: 60 de ani de cercetare, aniversați în clădiri noi și cu utilaje cumpărate cu fonduri europene
Daniel Befu -
Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă Turda continuă să fie una dintre cele mai importante instituții din cercetarea agricolă românească. În cei 60 de ani de activitate, la stațiunea din Ardeal s-au creat peste 40 de hibrizi de porumb, însă și grâul și soia au fost mereu o preocupare a cercetătorilor din județul Cluj. La ceas aniversar, sărbătoarea din acest an a fost încununată de inaugurarea investițiilor pe care SCDA Turda a reușit să le finalizeze prin atragerea de fonduri europene în valoare de 6 milioane de euro!
Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă Turda a împlinit 60 de ani de activitate, prilej cu care a organizat joi, 29 iunie, o sărbătoare cu peste 300 de participanți din toată țara, începând cu președintele ASAS, Gheorghe Sin, cei doi vicepreședinți, Valeriu Tabără și Mihai Nicolescu, președintele Secției Culturi de Câmp din cadrul ASAS Marian Verzea, secretarul de stat Floricel Dima, Prefectul de Cluj, CJ Cluj, Primarul Turdei, șefii APIA, Direcției Agricole Cluj, DSVSA Cluj, Universitatea de Științe Agronomice Cluj, Institutul de Fitotehnie de la Porumbeni din Republica Moldova, Institutul de Cercetare Dezvoltate în Protecția Plantelor București, Institutul de Cercetări Biologice Cluj și multe stațiuni de cercetare agricolă din țară.
Unul din obiectivele evenimentului este și inaugurarea clădirilor realizate în urma finalizării proiectului european ”Extinderea și modernizarea infrastructurii de cercetare de la SCDA Turda”, proiect în valoare de 6 milioane de euro, finanțat 100% din bani europeni prin POSCCE, Axa 2, Operațiunea 221. Aproape jumătate din suma de 6 milioane de euro a fost alocată pentru achiziția de utilaje: ”Avem semănători performante pentru câmpuri experimentale, combine pentru recoltat în câmpuri experimentale și în producerea de sămânță”, a declarat pentru Agrointeligența – www.agrointel.ro directorul Stațiunii, Nicolae Tritean.
Directorul Tritean ne-a făcut și un scurt istoric al transformărilor care au modelat activitatea SCDA Turda: ”Unitatea a fost înființată la 1 februarie 1957, la fiind axată cu preponderență pe hibrizii de porumb. În timp stațiunea a crescut, fiind condusă rând pe rând de câteva somități în domeniul cercetării agricole. După Revoluție, trecând la economia de piață au început problemele, salariile neatractive din domeniul cercetării, coroborate cu pierderea suprafețelor de teren, conform succesiunii legilor de fond funciar, personalul s-a împuținat și rezultatele stațiunii au început să intre într-un declin. De asemenea, vânzarea seminței a avut de suferit, fiindcă a început competiția cu multinaționalele. În 1990 aveam în administrare 1.993 ha de teren. La ora actuală mai avem 364 ha arabil, dintr-un total 720 cât avem în administrare. Însă pentru a putea produce sămânță mai lucrăm în arendă de la persoane fizice alte 800 ha de teren, pe care multiplicăm soiurile și hibrizii creați în unitatea noastră. În prezent, unitatea are 40 de cercetători la un staff total de 157 de persoane, fiind una dintre cele mai mari din țară”.
Adresabilitatea soiurilor și hibrizilor produse la Turda este una zonală către fermierii din Ardeal, dar și către fermierii din nordul Moldovei, care au condițiile climatice asemănătoare cu cele de la Turda: ”În general, ca să putem produce cât mai mult din soiurile și hibrizii noștri, multiplicăm genetica noastră și prin stațiunile de cercetare-dezvoltare din țară aflate în rețeaua ASAS, dar lucrăm și cu societăți comerciale în acest sens. Soiurile noastre, în condițiile schimbărilor climatice, cultivate în sudul României reușesc să facă producții în condiții vitrege. Asta fiindcă, de pildă, hibrizii noștri de porumb având o perioadă mai scurtă de vegetație, nu sunt prinși de arșița din vară în perioada lor critică de dezvoltare”.
De la înființare Stațiunii au fost creați peste 40 de hibrizi de porumb. Printre cei mai cunoscuți hibrizi de porumb se numără Turda 200, supranumit ”hibridul săracului”, care în continuare e foarte cerut de fermieri, după cum explică directorul Stațiunii: ”Supranumele de hibridul săracului vine de la faptul că în orice condiții el asigură o producție economică satisfăcătoare, însă avem hibrizi mult mai valoroși la ora actuală, cum sunt hibridul Turda 201, Turda Star, Turda Favorit, mai nou omologatul Turda 248, sau Turda 332 și chiar în acest an s-a omologat Turda 344. Avem și de la grupa FAO 270, cea mai timpurie, hibridul Turda 165, până la grupa FAO 380. În acest interval se încadrează hibrizii de porumb produși la Turda. Avem omologați și patru hibrizi de porumb zaharat”.
Unul dintre capitolele la care SCDA Turda stă cel mai bine este soia, cele mai cunoscute soiuri disponibile comercial fiind Felix, Caro, Cristina etc, explică dr. ing. Nicolae Tritean ”Avem avantajul că Turda e cel mai valoros ameliorator de soia din țară la momentul de față, pe domnul doctor Eugen Mureșanu. La soia avem un total de 19 soiuri înregistrate, dintre care 16 sunt în cultură. Cu eforturi foarte mari am reușit să le introducem în cultură și mai avem încă câteva care urmează să se omologheze. Soiurile noastre sunt caracterizate prin inserție înaltă a silicvelor, productivitate, prin stabilitatea producției. În special Felix și Cristina, prin culoarea deschisă a hilului se adresează industriei alimentare, pentru laptele din soia și produsele implicite din soia, foarte căutate”.
La grâu, Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă Turda deține în portofoliu soiul de grâu Arieșan, omologat încă din 1983, urmat de Dumbrava, care e un soi productiv și care ocupă o pondere semnificativă din suprafața cultivată de instituția de cercetare. Dintre creațiile mai noi enumerăm soiul Andrada și soiul Codru, care e în curs de extensie în cultură.
SCDA Turda are preocupări și în ce privește zootehnia: ”La ora actuală noi menținem un stoc genetic din rasele Mangalița și Bazna la suine și Țigaia ruginie la ovine. E singurul loc din țară unde se menține un stoc genetic. Stațiunea noastră a avut de-a lungul timpului mai multe preocupări, de la creșterea de gâște, cai, vaci, dar tot din motive economice, s-a restrâns la cele 3 rase, cărora le menține stocul genetic, prin valorificarea produselor secundare obținute din producerea de sămânță”.
Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă Turda are și colaborări la export, inclusiv cu Germania și Franța, deși încă timide la nivel cantitativ, pe care conducerea actuală speră să le dezvolte pe termen lung: ”Suntem prezenți și în afară, dar nu suntem o prezență semnificativă. E foarte greu să te lupți, o instituție publică, care nu suntem finanțați de la bugetul statului, cu multinaționalele și să le faci față, chiar dacă și creațiile noastre de la Turda se ridică la nivelul celor străine. Totodată, Stațiunea de la Turda a avut schimburi de genetică pe partea de cercetare cu mai multe țări, printre care Ucraina și China.
Prezent la evenimentul de la Turda, fostul Ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, unul din cei mai constanți apărători ai păstrării și revigorării rețelei de cercetare din agricultură, poziționează SCDA Turda pe un loc strategic în salba de entități de cercetare subordonate Academiei: ”SCDA Turda este o unitate de cercetare esențială nu numai pentru agricultura Transilvaniei dar și pentru agricultura României. Rezultatele obținute în cercetare confirmă afirmația mea”.
Marinel Horablaga, directorul SCDA Lovrin cea mai mare stațiune din țară ca suprafețe lucrate, consideră că rolul SCDA Turda este unul esențial în rețeaua de cercetare a ASAS: ”E o stațiune importantă, poate cea mai grea din punct de vedere al cercetării după Institutul de la Fundulea. E o stațiune cu 40 de cercetători, număr pe care nu prea îl găsești în altă parte. E printre singurele rămase în Câmpia Transilvaniei și e o stațiune cu rezultate foarte bune pe cercetare. Din punct de vedere al Stațiunii Lovrin, noi și avem o colaborare cu ei. Deja noi, la SCDA Lovrin multiplicăm unul din soiurile de soia produse de SCDA Turda și vrem să facem și o colaborare pe porumb. Rezumând, SCDA Turda e o stațiune cu greutate, care are foarte mare influență, cu rezultate atât științifice, cât și în dezvoltarea soiurilor create.”
