SEMNAL DE ALARMĂ: ”Se riscă ÎNTÂRZIEREA PLĂȚILOR PE HECTAR ȘI CAP DE ANIMAL”
Roxana Dobre -
Subvențiile fermierilor români, în atenția mai marilor de la Bruxelles. Banii plătiți de Agenţia de Plăţi și Intervenţie pentru Agricultură (APIA) producătorilor agricoli și zootehnici din țara noastră au stat în centrul discursului pe care ministrul agriculturii, Petre Daea, l-a ținut în cadrului Consiliul AGRIFISH, ce a avut loc luni, 16 iulie. Șeful de la agricultură a reiterat că România se alătură țărilor care nu sunt de acord cu plafonarea plăților pentru fermele mari și cere o perioadă de tranziție la noile reguli privind plata subvențiilor după 2020.
”(…) Ne regăsim în declarația Germaniei și a Franței. Plafonarea pentru România în planul deciziei generale este de neacceptat, în acest sens, am adus argumente necesare la timpul potrivit. Ea produce greutăți și în procesul de simplificare și subsidiaritate ceea ce reprezintă pentru tema zilei un element în plus de îngrijorare”, a subliniat Daea.
Mai mult, șeful de la agricultură a atras atenția că având în vedere noul model de realizare de raportare a performanței cu impact semnificativ în programare și implementare, sistemul de monitorizare pentru Fondul FEGA (plățile directe pe suprafață n.r) și măsurile de piață, evaluarea performanței anuale, vor crește mult povara administrativă pentru Statele membre și va necesita resurse financiare și umane.
”Procesul de proiectare, implementare și aprobare a planurilor strategice riscă să întârzie punerea în aplicare a măsurilor, în special acordarea plăților directe către fermieri. Perioada de tranziție este necesară a fi instituită la doi ani”, a mai punctat Petre Daea.
Petre Daea: ”Există riscul unei aplicări neunitare a PAC”
În ceea ce privește subsidiaritatea, Daea a menționat că România consideră că există riscul unei aplicări neunitare a PAC, ce poate expune și mai mult statele membre la corecții financiare din partea structurilor de control ale Uniunii Europene.
”Apreciem intenția Comisiei de a extinde responsabilitatea statelor membre în gestionarea PAC, care permite mai buna adaptare la condițiile specifice fiercărui stat membru, însă o flexibilitate sporită ar putea reprezenta și un prim pas către renaționalizarea PAC și o politică agricolă mai puțin comună și de aici și posibilitatea unor mari diferențe în aplicarea PAC în diferite state membre cu posibile denaturări ale pieței. Indicatorii de performanță pentru plățile directe pot deveni o povară suplimentară cu posibile interpretări diferite și care se pot schimba ridicând gradul de relativitate al lor, în lipsa unor norme unitare interpretarea devine relativă, iar subsidiaritatea îndoielnică. Privind exemplele concrete ale României vom transmite prin aparatul tehnic Președinției propunerile în esența lor, vom fi alături de efortul Austriei pentru Președinție și să ne dorim succes în acest demers extrem de complicat, dar necesar și binemeritat pentru PAC”, a conchis Daea.
