• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • CAMPIONII DISCREȚI ai producțiilor mari LA RAPIȚĂ ȘI FLOAREA-SOARELUI!

    Horia-Victor Hălmăjan -

    Competiția dintre echipele de fermieri și furnizorii lor de inputuri se desfășoară pe multe planuri. Anul acesta se pare că echipele de marketing ale furnizorilor au decis. La rapiţă avem „campionii” de la Pioneer (fermierii cu producţii de peste 4 t/ha) și „recordmanii” de la Dekalb, fermierii care depășesc 6 t/ha. Anul viitor s-ar putea să fie o altă ierarhie sau alte criterii de performanță.

    Trebuie să mărturisesc că, adept fiind al tehnologiei „cumpătate” model Terres Inovia, fără biostimulatori și tratamente preventive pentru orice boală posibilă și regulatorii de creștere folosiți numai când este cu adevărat nevoie de ei, am rămas surprins să văd că în sudul țării, mulți dintre fermieri care au realizat producţii mari, au aplicat 2-3 (4) fungicide.

    În cataloagele de seminţe pentru rapiţă, absolut niciun hibrid nu este descris ca fiind sensibil la vreo boală. Atunci de ce acest iureș al fungicidelor? Una – două aplicări toamna și tot atâtea primăvara! Plus regulatori de creștere toamna (în majoritatea cazurilor), dar și primăvara.

    Vreți să discutăm o parte din motivele posibile ale acestor practici?
    • Regulatorii de creștere micșorează, sau măresc producţia și profitul?
    • Când nu sunt prezente boli, fungicidele se folosesc ca biostimulatori?
    • Alegerea hibrizilor se face și în funcţie de epoca de semănat?

    Mie personal campionii îmi inspiră respect dar și o oarecare îngrijorare. De exemplu, faptul că doi hibrizi de floarea-soarelui de la Pioneer ocupă aproximativ 50% din suprafața semănată în țară (450.000 ha), mă pune pe gânduri. Specialiștii de la Terres Inovia consideră că utilizarea sistematică și exclusivă a hibrizilor rezistenți la toate rasele de mană (cum este cazul celor doi hibrizi), este calea cea mai scurtă/sigură prin care pot apare noi rase virulente, împotriva cărora amelioratorii nu ar putea face nimic („L’utilisation systématique et exclusive de variétés résistantes à toutes les races serait le meilleur moyen de créer de nouvelles races virulentes, contre lesquelles les sélectionneurs ne pourraient plus rien faire” ! http://www.terresinovia.fr/tournesol/cultiver-du-tournesol/maladies/mildiou/moyens-de-lutte/). De aceea este obligatoriu să existe o alternanță a hibrizilor în rotație (la revenirea pe o anumită solă a culturii de floarea-soarelui, se folosește un hibrid diferit față de cel din primul an), pentru a alterna și genele de rezistență.

    Care-i schepsisul?
    • Dacă se extinde suprafața cultivată cu hibrizi rezistenți la toate rasele de mană (care sunt la toate companiile), există pericolul să apară rase care depășesc bariera rezistenței genetice, indiferent de firma producătoare a hibrizilor.
    • Probabil că au și apărut cazuri, din moment ce se recomandă aplicarea fungicidului Tanos, chiar și la hibrizii rezistenți.

    Acest text este semnat de dr. ing Horia-Victor Hălmăjan, Senior Editor Agrointeligența și Conferențiar USAMV București, Facultatea de Agricultură – Departamentul Științele Plantelor

    Vă recomandăm să citiți și:

    TEHNOLOGII…CU DOUĂ FEȚE: una pentru fermă, cealaltă pentru APIA

    AGRICULTURA DE PRECIZIE LA GRÂU: SEMĂNATUL CU DENSITATE VARIABILĂ pentru O PRODUCȚIE DE 10 TONE/HA!

     


    Te-ar mai putea interesa

    Ultima oră de la ANM: Cod Galben de ploi torențiale și grindină emis pentru 13 județe Fasolea, cea mai nouă cultură în ferma familiei Gheorghiță. De la 2 hectare, la 100 de hectare Bursa cerealelor – creșteri la grâu și rapiță! Prețuri pe tonă azi, în portul Constanța

    Ultimele știri

    Ministrul Agriculturii: Vom aloca sumele necesare pentru despăgubiri în zonele afectate de secetă Florin Barbu: România poate obține 30 de milioane de tone de porumb pe an după reabilitarea sistemului de irigații Micii fermieri din Olt și-au făcut o moară cu pietre ce produce făină integrală de grâu și secară