Analize de piaţă

România e în Top 10 mondial la 36 de produse: porumb, muştar, tescovină, prune, mac, cânepă, cârnaţi, piei de vită…

Producţia de seminţe de floarea soarelui şi prune, dar şi de lapte de oaie, cânepă şi afine roşii, alături de încă câteva zeci produse agricole sau mărfuri rezultate din pelucrarea primară a acestora poziţionează România în top 10 producători mondiali. Interesant este că deţinem poziţii importante în acest clasament şi cu alte produse despre care statisticile oficiale sau referirile autorităţilor din domeniu sunt aproape inexistente. Astfel ocupăm poziţii fruntaşe la nivel mondial la producţia de seu de oaie şi untură de porc, cârnaţi, cânepă, tescovină din struguri, dar şi în domeniul sericiculturii căruia de ani buni i se cântă prohodul. Mai mult, producţia de mătase brută, potrivit FAOSTAT a crescut de peste 4 ori din 1989 şi până în prezent.

Producţii mari la lapte şi brânză de oaie

În fucţie de cantitatea produsă anual, în România, nu mai puţin de 36 de produse agricole sau derivate din prelucrarea primară a acestor produse ne plasează în primele zece ţări din lume. Clasamentul este alcătuit periodic de FAOSTAT, divizia de statistică a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie si Agricultură (FAO).

Tabel cu locurile ocupate de România în clasamentul mondial, în funcţie de producţia obţinută anual

 

Poziţie

Produs

Producţie (tone)

3

Piei de vită uscate şi sărate

3

Prune şi porumbe

573596

3

Raigras englezesc (zizanie)

3

Leguminoase furajere

3

Plante furajere

4

Tescovină din struguri

4

Legume rădăcinoase furajere

4

Mătase brută

2100

5

Lapte crud de oaie

632913

5

Seminte de floarea-soarelui

1789330

6

Afine roşii

395

6

Câlţi şi deşeuri de cânepă

3000

6

Cârnaţi din carne de vită

6

Trifoi furajer

6

Piei de vită umede şi sărate

6

Stearină din untură şi seu

7

Acizi graşi

7

Tapioca din amidon de cartofi

7

Preparate din carne de vită

7

Gluten de orez

7

Cânepă

122

8

Cireşe

81842

8

Nuci decojite

8

Seminţe de mac

2173

9

Brânză de oaie

24000

9

Fructoze şi siropuri

9

Nuci în coajă

35073

9

Varză şi alte brasicacee

1027840

9

Gogoşi de viermi de mătase

790

10

Amidon de cartof

10

Porumb

11717600

10

Amidon de orez

10

Lucernă furajeră

10

Făină fină şi grosieră de orz

10

Seminţe de muştar

7073

10

Prune uscate

 

De exemplu, la producţia de lapte crud de oaie, înaintea României se plasează în funcţie de producţia anuală doar Siria, Grecia, Turcia şi China (lider în clasament cu o producţie de 1.529. 000 tone).

Statistica FAOSTAT analizează date provenind din 195 de state ale lumii. Datele furnizate de FAOSTAT au fost actualizate în februarie 2013 şi sunt valabile pentru anul 2011. Statisticile cuprind estimări FAOSTAT, dar şi cifre oficiale furnizate de statele monitorizate.

Pe primele locuri în lume la producţia de mătase şi gogoşi de viermi de mătase

Foarte interesant în acest clasament este domeniul sericiculturii. Mai precis, potrivit statisticii FAOSTAT, România se află pe locul 4 la producţia de mătase brută şi pe locul 9 la producţia de gogoşi de viermi de mătase, deşi în ultimii ani consultanţii în agricultură şi chiar autorităţilecântau prohodul acestui domeniu. Într-adevăr, în 1989, producţia de gogoşi de viermi de mătase a fost de 1.200 tone, şi a ajuns în declin puternic în anul 2001 (cu o producţie anuală de 622 tone). Din 2010, producţia este constantă- 790 de tone, în condiţiile în care producţia la nivel mondial a acestui produs se confruntă cu probleme grave. Interesant este că în 2010 şi 2011, producţia de mătase brută din România era estimată la 2.100 tone, faţă de 180 tone în 1989. Producţia de mătase brută a crescut de aproape 9 ori în 2004 faţă de 2003, ajungând la 2.070 tone.
La producţia de gogoşi de mătase România este devansată de Coreea de Nord, Vietnam, Brazilia, Iran, Tailanda, Uzbekistan, India şi China (lider mondial cu o producţie anuală de 291.402 tone)
Câteva explicaţii despre produsele agricole şi mărfurile rezultate prin prelucrare primară

Raigrasul englezesc ne aşează pe locul 3. Plantele furajere conduc în top

Pe lângă produsele agricole obişnuite (grâu, porumb, muştar, brânză, lapte etc.), statistica FAOSTAT cuprinde o serie de alte produse şi mărfuri rezultate prin prelucrare primară a căror denumiri apar mai rar în comunicatele autorităţilor sau în presă (de exemplu, stearină, zizanie, acizi graşi şi altele). Explicaţiile sunt oferite tot prin intermediul FAOSTAT, astfel:
Raigras englezesc ( Lolium perenne), aflat pe poziţia 3 în top, este o plantă furajeră, cunoscută şi sub denumirile de zizanie, obsigă, odos, sălbătie. Este o plantă erbacee perenă din familia gramineelor, cu tulpina înaltă până la 60 cm şi cu frunze alungite, late de circa 0,4 cm, fără perişori, lucioase pe o parte. Inflorescenţa este un spic cu numeroase spiculeţe. Se însămînţează în amestec cu alte specii, pentru păşuni temporare.
Porumbele (poziţia 3 în top, alături de prune) sunt fructele produse de porumbar (Prunus spinosa ), un arbust din familia rozaceelor care poate atinge o înălţime de până la trei metri, cu ramuri spinoase, flori albe şi fructe mici sferice, de culoare neagră-vineţie. Creşte de la câmpie până în zona montană, la peste 1.400 de metri înălţime.
Leguminoasele furajere (poziţia 3 în clasament) pot fi anuale sau perene şi includ printre altele: mazărea furajeră, măzărichea de primăvară, lupinul, bobul, dar şi sparceza, sulfina albă şi galbenă etc.
Laptele crud de oaie (poziţia 5 în clasament) este laptele proaspăt, integral, de oaie.
Afinele roşii sau merişoarele (locul 6 în clasament) sunt fructele unui arbust cu o înălţime de circa 60 centimetri. Fructele sunt de culoare alb-roz. Creşte la altitudine mare, în pajişti alpine sau luminişuri, mai rar în locurile umbrite . Merişorul creşte pe soluri schelete, acide puternic, având cerinţe mici faţă de sol. Rezistă şi la uscăciune. În România, merişorul creşte în zonele înalte ale Munţilor Carpaţi, mai ales cele din Transilvania.

Stearină, tapioca din amidon şi câlţi de cânepă
Câlţii de cânepă (locul 6 în clasament) sunt deşeuri sub formă de fire scurte şi groase, rămase după dărăcitul cânepei din care se ţese pânză de saci, se fac funii etc.
Stearina (poziţia 6 în top 10) este un amestec de culoare albă sau gălbuie, obţinut prin prelucrare la presiune, din grăsimi precum untura de porc şi seul de oaie. Se întrebuinţează la fabricarea lumânărilor, a săpunurilor, în industria textilă etc.
Tapioca din amidon de cartofi (locul 7 în clasament) indică un produs obţinut din fierberea amidonului de cartofi cu adaos de apă. Se obţine un produs sub formă de fulgi, granule sau făină grosieră. Se utilizează pentru prepararea budincilor şi supelor.

Preparatele de carne de vită (poziţia 7 în top 10 mondial) includ preparatele din carne şi organe (altele decât ficatul), prelucrate prin fierbere, la aburi, prăjite sau neprăjite. Ele pot fi incluse în alte tipuri de preparate al căror conţinut în carne şi organe trebuie să depăşească 20% din greutate.
Acizii graşi (locul 7 în top) sunt produşi obţinuţi prin procedeul de saponificare sau hidroliză a grăsimilor sau uleiurilor vegetale. În această categorie sunt incluse şi uleiurile acide rezultate din procesele de rafinare.

Brasicaceele (poziţia 9 în clasament alături de varză) este o familie de plante denumite uzual plante crucifere. Din această familie de plante mai fac parte, alături de varză, conopida, sfecla, napul, gulia, ridichea etc.

La categoria fructoză şi siropuri (locul 9 în top) sunt incluse monozaharidele care se  găsesc în fructe şi miere, produse industrial având ca bază glucoza, zaharoza sau prin hidroliza inulinei (polizaharid al fructozei care se găseşte în rizomul unor plante precum topinamburul (napul porcesc) sau daliile. În particular, această categorie de produse sunt potrivite pentru dieta diabeticilor.

La ce folosim Papaver somniferum şi Cannabis sativa.  Pelincile Domnului sau Turta cu julfă

Pentru cânepă (locul 7 la nivel mondial) se menţionează că este vorba de specia Cannabis sativa, plantă anuală erbacee, cultivată atât pentru fibrele sale, cât şi pentru uleiul ce poate fi extras. “În principalele ţări producătoare de Cannabis sativa, seminţele sunt utilizate pentru extragerea uleiului”, precizează experţii FAOSTAT.

Ce nu au aflat poate încă specialiştii organizaţiei internaţionale este faptul că în zonele rurale din zona Moldovei, din seminţele de cânepă se prepară pentru ultima zi din post, urmând un adevărat ritual, un fel de delicatesă a Ajunului, denumită Pelincile Domnului (unii îi mai zic Cămeşile Domnului) sau Turta cu julfă. De asemenea, la bătutul cânepei, tot satul vrea să participe şi se renunţă chiar şi la doza zilnică de alcool, particulele risipite în aer prin  prelucrarea mecanică a tulpinelor asigurând o doză suficientă de euforie pentru toţi participanţii care se împleticesc din picioare,  fără să fie beţi şi vorbesc cu doar jumate de gură, fără să fie bolnavi.

De precizat că în cazul seminţelor de mac (poziţia 8 în top), există menţiunea că este vorba de  specia Papaver somniferum (la noi, i se mai spune macul de grădină), “din care se extrage opium, dar seminţele sunt utilizate şi în panificaţie şi în patiserie”. Ţăranii români, folosesc din moşi strămoşi, capsulele de mac fierte în lapte pentru stările de insomnie.

Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură FAO) a fost fondată în 1945, iar sub umbrela ei îşi găsesc locul un număr de 192 de state membre, România aderând în 1961. FAO este unica organizaţie specializată a Naţiunilor Unite care face demersuri pentru eradicarea foametei, malnutriţiei şi sărăciei pe plan internaţional, asigurarea calităţii alimentelor, a respectării siguranţei şi securităţii alimentare, asigurarea unei agriculturi echilibrate şi durabile.
FAO furnizează asistenţă tehnică statelor lumii în domeniile securităţii alimentare, dezvoltării agricole şi rurale.

Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru telefoane Android și iPhone!


Abonați-vă GRATUIT la Agrointeligența - www.agrointel.ro!