EFECTUL BLACKJAK. Ing. Grigore Ungureanu: ”L-am testat în primăvară pe 500 de hectare, iar ACUM AM COMANDAT PENTRU TOATE CELE 6.500 DE HECTARE”
agrointeligenta.ro -
Când o fermă care lucrează 6.500 de hectare decide să aplice un produs pe toate solele pe care le cultivă, atunci poți fi sigur că acel produs este unul care a convins prin rezultate. După ce inițial, la Doragra 2008, parte a grupului de firme Dorin din județul Galați, s-a aplicat în primăvară Blackjak pe 500 de hectare, producțiile obținute i-au convins atât pe proprietarul afacerii Dorin Buruiană, cât și pe inginerul Grigore Ungureanu (49 de ani) să comande o cantitate de Blackjak cât să aplice produsul pe toate solele.
În localitatea Rediu, la ferma Doragra 2008, se pune preț pe calitate. Asta pentru că în ultimii ani, atât proprietarul afacerii, cât și colectivul de specialiști au decis să reducă substanțial fertilizarea chimică, îndreptându-se către soluțiile inteligente care să crească fertilitatea solului în mod natural. Ușor de zis, greu de făcut. Pentru că la Rediu, terenurile lucrate sub coordonarea inginerului agronom Grigore Ungureanu au mari probleme: sărace în humus, cu un pH ce ajunge la 8,2, secetă an de an și nici strop de apă din irigații. Așa că aici s-a aplicat cam tot ce ar putea să aducă un plus de producție. Fără succes însă în cazul celor mai multe produse de pe piață. Până în această primăvară, când distribuitorul de inputuri i-a recomandat inginerului Ungureanu să testeze Blackjak de la AECTRA. Nu pe o suprafață mare din cea lucrată, ci cât să poată vedea diferența în funcție de rezultatele obținute.
A aplicat Blackjak în primăvară, pe 500 de hectare
”Noi în cadrul societății, de când lucrez eu aici, am exersat mai multe formule de fertilizare și în funcție de randamentul dat, le-am adoptat. Anul acesta, furnizorul nostru de inputuri, Comfert, ne-a recomandat să folosim Blackjak. Am folosit Blackjak pentru 500 de hectare – 400 de hectare pentru floarea-soarelui și 100 de hectare de porumb. Produsul de la AECTRA a fost administrat în doză de 4 litri la hectar după semănat și, după ce rezultate am obținut la acele suprafețe, în această toamnă am făcut comandă pentru întreaga suprafață de 6.500 de hectare”, ne-a declarat inginerul Grigore Ungureanu.
500 de kilograme în plus la floarea-soarelui cu Blackjak
Întrebat ce diferențe a observat între suprafețele tratate pentru prima dată cu Blackjak și solele martor, specialistul ne-a răspuns fără ezitare: ”Ce am remarcat noi la acest Blackjak după administrare: o răsărire mult mai uniformă a plantelor, o vigoare a plantelor mult mai puternică, o talie bună și o producție pe măsură. La floarea-soarelui avem recoltată o solă pe care am avut administrat Blackjak și am făcut undeva la 3.700-3.800 de kilograme/hectar, sperăm noi să încheiem recoltarea la floarea-soarelui cu o producție medie de 3.300-3.500 de kilograme/hectar. (…) . Pe suprafața tratată cu Blackjak, plantele au avut undeva la 10-15 centimetri talie mai înaltă față de martorul netratat, iar producția tot așa la 400-500 de kilograme diferență, dacă nu mai bine”.
Recoltă cu 30-40% mai mare la porumb
Iar la porumb, inginerul nu se satură să își admire cultura. Spune că n-a avut așa porumb în fermă de când activează acolo. ”Eu zic că plusul de valoare la floarea-soarelui este undeva la 15-20%, iar la porumb cred că este undeva la 30-40% și este foarte mulțumitor. Un porumb care nu cred că a fost în istoria societății, cu o producție care va fi record anul acesta pe societatea noastră și cheltuielile mai mici”, a ținut să sublinieze inginerul Grigore Ungureanu.
Aceleași tehnologii, diferență dată de Blackjak
Și mai punctează ceva, ca să fie clar înțeles: ”Rezultatul a fost dat de acest Blackjak, tehnologia a fost asemănătoare, numai Blackjak a făcut diferența. Prin administrarea lui, vă garantez că diminuăm foarte mult folosirea îngrășămintelor chimice”.
Fertilitate mai mare chiar și la cele mai problematice soluri
La Rediu, deși se lucrează o suprafață generoasă, obținerea producțiilor agricole care să asigure profitul sunt o veritabilă provocare. Așa cum scriam mai sus, sunt soluri sărace, cu pH de 7,8 și 8,2, un pământ erodat și, ca ”platouașul” să fie complet, nici relieful nu-i ajută pe fermierii din zonă. Așa că în ultimii ani, la Doragra 2008, unde schema de culturi include de la floarea-soarelui și porumb, până la grâu, orz, mazăre și rapiță, s-a investit în cele mai moderne tehnologii de prelucrare a solului. Niciuna până acum nu i-a impresionat însă pe inginerii de aici ca Blackjak.
”Terenurile noastre fiind cu pantă, 99% sunt erodate, sunt terenuri cu un grad de fertilitate scăzut și asta se observă în momentul când plantele răsar și în perioada de vegetație, apar acele careuri care arată fertilitatea diferită a solului. Prin administrarea Blackjak-ului s-au diminuat foarte mult acele careuri, acele suprafețe din interiorul solei cu plante mai mici și cu plante cu o producție mai scăzută. S-a ajuns la o uniformitate mult mai mare a plantelor privind creșterea și dezvoltarea lor. (…) Începând cu toamna anului 2017 și pentru 2018 ne-am propus să îl administrăm înainte de semănat și să îl încorporăm odată cu semănatul. Noi folosim o tehnologie minimă de lucrări și urmărim îmbogățirea terenului în materie organică, în humus și acest Blackjak conține acizi humic și fulvic care, în plus, îmbunătățesc viața microorganismelor solului. Se potrivește ca o mănușă pentru ceea ce ne-am propus noi”, explică inginerul agronom.
Soluția cea mai profitabilă…
În finalul interviului nostru, ing. Grigore Ungureanu nu se poate abține să nu ia în palmă câțiva bulgărași din pământul pe care în urmă cu câteva zile a aplicat Blackjak și a semănat rapița de toamnă: ”Mesajul meu către fermieri este că trebuie în primul rând să își cunoască foarte bine terenurile, să își aleagă foarte bine modul de fertilizare și modul de cultivare a terenului. Le recomand folosirea produsului Blackjak de la AECTRA care, în primă fază, nu trebuie neapărat să fie luat pentru toată suprafața. Cum am făcut și noi, să luați să faceți un test. Eu am un crez: cel mai bun specialist este acela care își găsește în ferma în care lucrează soluția cea mai profitabilă”, a concluzionat inginerul agronom de la Rediu.
