SPECIALIST-CHEIE din zootehnia românească RUPE TĂCEREA. GHEORGHE VAIDA: Legarea Registrului Genealogic de SCZ a fost O GREȘEALĂ!
Vlad Macovei -
Interviu-eveniment cu dr. ing. Gheorghe Vaida, unul din oamenii-cheie ai construcției instituționale zootehnice de după aderarea la Uniunea Europeană, adică Agenția Națională de Zootehnie. Ce spune specialistul despre situația actuală din zootehnia românească, într-o discuție cu Vlad Macovei, președintele Grupului Agrointeligența.
Vlad Macovei: Domnule Vaida, ați văzut campania Agrointeligența despre necesitatea unei discuții serioase legate de Registrul Genealogic la bovine. Ca să intrăm direct în subiect, de unde a apărut și crescut miza acestui Registru?
Gheorghe Vaida: După părerea mea au apărut datorită faptului că nu se cunoaște rolul pe care îl au registrele genealogice în ameliorarea raselor de animale. Taurinele de reproducție se apreciază după un complex de criterii, dar producția de lapte constituie criteriul principal în selecția vacilor după performanța productivă. Evaluarea individuală a producției de lapte constă în determinarea cantității de lapte pentru fiecare vacă pe parcursul de lactație și pe lactația standard. De aceea trebuie să facem controlul oficial al producției de lapte. Facem acest lucru pentru a putea calcula valoarea de ameliorare și a ierarhiza animale în funcție de această valoare și să stabilim apoi destinația acestora. Toate aceste date obținute cu ocazia COP-lui se înscriu în niște fișe de reproducție – selecție ale vacilor, constituind sinteza muncii de selecție. Registrul genealogic cumulează datele din pedigreele și fișele de reproductive-selecție ale vacilor și taurilor de mare performanță. În aceste registre animalele se înscriu pe baza unor criterii tehnice foarte bine stabilite și se înscriu numai animalele de reproducție de rasă curată. În luna august 2010 a fost elaborata Hotărârea de Guvern nr. 834, prin care Agenția Națională pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie (ANARZ), devine Autoritate competentă și se ocupă cu acreditarea, autorizarea și monitorizarea în acest domeniu. Azi Agenția Națională de Zootehnie (ANZ). Conform Tratatului de funcționare a UE, art.107, aliniatul (3), litera (c), care reglementează modul de acordare al ajutoarelor de stat, a fost elaborată legislația națională prin care intensitatea sprijinului acordat este de 70% în cazul COP-ului și 100% pentru ținerea și întocmirea registrelor genealogice. Aceste acivități au fost acordate, la vremea respectivă, unor asociații, organizații pe baza unor criterii bine stabilite conform legislației în vigoare. În mod deosebit pe baza prezentării unor Programe de ameliorare pentru fiecare rasă. Așadar aceste lucrări de COP și RG, au un rol major în selecția animalelor. Pe lângă selecție însă, un rol foarte important îl au, în ameliorare, și dirijarea împerecherilor și migrația unor gene în populație (imigrație și emigrație). Literatura noastră de specialitate, cât și Regulamentul UE nr. 1012/2016, denumit pe scurt și Regulamentul ameliorării, stipulează foarte clar toate aceste probleme legate de Registrele genealogie. Fac precizarea că la bovine nu se vorbește de cărți de rasă, ci de registre genealogice.
Din câte cunosc eu, conform legislației europene, sprijinul cuplat se acordă în sectoarele sau regiunile specifice statelor membre care se confruntă cu situații speciale acolo unde anumite tipuri de activități agricole sau anumite sectoare agricole sunt deosebit de importante din motive economice, de mediu sau social. Prin urmare, după opinia mea acesta este motivul principal de confuzie în legislația românească, în ordinul 619, sprijinul acesta zootehnic cuplat de care ați tot auzit, a fost legat de registrul genealogic. Nu au nici o legătură. SCZ este foarte necesar, dar trebuiau găsite alte criterii de acordare, legate de producție, de tip de ferme? SCZ nu are nicio legatură nici cu numărul de animale nici cu registrul genealogic al raselor de animale. Atunci când un sector este în dificultate, din diverse motive, au probleme toți crescătorii, nu numai cei care au animalele înscrise în Registrul genealogic.
Vlad Macovei: De ce s-a întâmplat asta?
Gheorghe Vaida: Nu știu de ce s-a întâmplat asta, am încercat să aflu. Consider că este o mare greșeală și că cei care au făcut chestiunea această nu fac bine sectorului de creștere a taurinelor din România. Pentru că eu vorbesc din punct de vedre tehnic, adică nu are nici o legătură legislația Uniunii Europene, sprijinul zootehnic cuplat cu ceea ce am vorbit până acum, cu COP, cu Registrul Genealogic și așa mai departe. Pentru că s-a introdus această confuzie și toată lumea fuge după acest registru genealogic pentru că aici la Sprijinul Cuplat, sumele de bani acordate au fost mai mari. Și atunci, normal că toata lumea a vrut să aibă animalele înscrise în Registrul genealogic.
Vlad Macovei: Am coborât valoarea acestui sistem de elită?
Gheorghe Vaida: Eu am sesizat acest lucru, sigur documentându-mă. Mi se pare o eroare tehnică majoră și cei care au adus ameliorarea animalelor în această situație confuză și să se dușmănească între ei, trebuie să înceteze, mai ales dacă nu au nici competență profesională în domeniu. Până la urma urmei nu putem continua așa, cine suferă? Suferă fermierii. După părerea mea cel care a greșit și a făcut această chestiune, trebuie să își asume să răspundă, așa nu putem continua. După opinia mea zootehnia trebuie condusă de zootehniști. Eu în permanență m-am străduit să înființez departamente de zootehnie, m-am străduit alături de echipa din minister să înființăm Direcție generală de zootehnie. În timp, de două ori am reușit, în 2001 și cred în 2009. După ce am plecat eu din minister au fost desființate. În acest moment este o Direcție generală de industrie alimentară, este bine, dar la fel trebuie să fie și o Direcție generală de zootehnie. Prima data trebuie să creștem animalele și apoi să valorificăm producțiile lor. Nu vreau să dau lecții, să spun ce trebuia făcut. Nu vreau să iau apărarea Agenției Naționale de Zootehnie. Însă văd că ANZ a început să vorbească, sigur mai timid. Atunci când ai argumente tehnice și legale nu trebuie să-ți fie frică să spui adevărul. Adică lucrurile acestea care se discută în prezent, în spatiul public, trebuie verificate, chestiunea aceasta de Sprijin Zootehnic Cuplat, nu trebuie sub nici o formă legat de Registrul Genealogic al rasei, pentru că acum toată lumea fuge și există această presiune și pe asociații să înscrie animalele în Registrul Genealogic, dar după cum am vorbit anterior, sunt niște condiții, trebuie să fie animale de rasă curată, să aiba anumite performanțe. Am coborât nivelul tehnic al discuției. Ameliorarea animalelor e un domeniu mai dificil, presupune o bună pregătire de specialitate, trebuie să ai cunoștințe despre populația activă, despre mărimea efectivă, despre valoare de ameliorare, efect de selecție, heritabilitatea caracterelor și multe altele. Trebuie să cunoști foarte bine spațiul rural românesc, condițiile de creștere, rasele, etc. Ori, dacă unii vorbesc azi de adaptarea raselor, când rasa Bălțată românească a fost recunoscută ca rasă încă din anul 1959, de testarea taurilor ca o noutate, etc, sigur că a scăzut mult acest sistem. Sper să nu fie și în practică, la fel cum discută unii în spațiul public și mai spun că au și funcții de conducere. Nu fac un serviciu organizațiilor din care fac parte și cu atât mai puțin fermierilor.
Vlad Macovei: Bun, și cum rezolvăm cu SCZ, că nu este corect față de fermierul român să pierdem acești bani, dimpotrivă, trebuie să obținem mai mulți!
Gheorghe Vaida: Nu se pune problema să pierdem acești bani, ci să facem corecțiile necesare, dacă mai este posibil, și când se poate face acest lucru. Și măcar să învățăm, să fim mai atenți altădată. Sprijinul acesta cuplat după părerea mea, dacă este vorba că se acordă sectoarelor în dificultate, sectoarelor cu situații speciale, trebuia corelat sau legat, sau cuplat cu producția, cu performanța productivă și nu cu Registrul Genealogic. Cel cu nouă vaci, care nu intră la SCZ, nu are problemele sectorului? Care e diferența între cel cu nouă vaci și cel cu zece vaci, care intră la SCZ? Aici e altă greșeală.
Vlad Macovei: Adică fermierului cu 3 capete sau cu 5 capete dintr-o zonă defavorizată, care se chinuie să facă performanță, lui i se cuvine acest sprijin, este cel căruia i-a fost destinat acest sprijin de Comisia Europeană, nu?
Gheorghe Vaida: Sigur că sunt amănunte la care cei care au luat această decizie și care s-au consultat din câte am auzit cu organizațiile profesionale trebuie să răspundă la această întrebare. Oricum un lucru este cert, faptul că situația actuală este foarte confuză și că sunt aceste discuții contradictorii, au vulnerabilizat mult sistemul de ameliorare a taurinelor din țara noastră. Eu vreau să vă spun că sunt foarte mulți nemultumiți mai ales cei cu efective mai mici, fermele familiale. Se puteau găsi soluții să fie multumiți toți. Am văzut că mai mulți specialiști au exprimat puncte de vedere pe acest subiect. Trebuie să fim constructivi, să încercăm să corectăm, în folosul crescătorilor de animale.
Vlad Macovei: Puteți lansa dezbaterea.
Gheorghe Vaida: După părerea mea, SCZ trebuia acordat și cuplat neapărat cu producția sau cu ferma pentru că sectorul de creștere a bovinelor a avut mari dificultăți. Din cauza scăderii prețului laptelui, a concurenței intracomunitare, sectorul trebuie ajutat, au scăzut efectivele, a scăzut producția. Era necesar să fie ajutat. Se puteau găsi soluții altele decât acestea, ați văzut unde am ajuns, pentru că lucrurile acestea după părerea mea, bulversează ameliorarea animalelor și se dă acum pe nedrept în ANZ și nu sunt de acord. ANZ are rostul lui, poate să verifice reclamațiile, ANZ cu echipa lui trebuie să verifice în teritoriu, dacă înscrierea în COP corespunde obiectivelor Programelor de ameliorare. Ei pot verifica și situația Registrelor genealogice. Și să încheiem odată aceste discuții.
Rolul ANZ este crucial
Vlad Macovei: Această legare de producție a sprijinului cuplat, cum îi zice și numele, cum ar trebui făcută, adică cine ar trebui să determine acea producție?
Gheorghe Vaida: Există evidențe, nu este o problemă. Vreau să concluzionez, să se înțeleagă foarte bine: eu vreau să separ activitatea ANZ-ului de SCZ , nu îi iau apărarea, repet, dar țin la această instituție, că mulți țin doar cu vorba. Precizez că această unitate trebuie ajutată și trebuie scoasă din aceste jocuri. Repet, ei se ocupă de acreditare, monitorizare, autorizare, în acest domeniu. ANZ-ul are pârghiile și mecanismele necesare, pentru verificarea și îndreptarea lucrurilor, daca ele există, mă refer la programele de ameliorare, la modul în care s-au derulat activitățile pentru care organizațiile profesionale au fost acreditate și nu la SCZ. Putem verifica dacă condițiile pentru care au fost acreditate au fost și respectate. Acolo unde se constată nereguli se poate ridica acreditarea, de asta este Autoritate competentă.
Vlad Macovei: Replica lor este că încă prematur să evaluăm, că încă nu a trecut o generație.
Gheorghe Vaida: Asta vreau să spun. La taurine, marele inconvenient al ameliorării este intervalul mare între generații, durează mult, 4,5-5ani. Se poate verifica fiecare organizație când a fost acreditată. De asta noi vorbim de selecția genomică în paralel, pe plan mondial și la noi se folosește selecție genomică. Sunt descoperiri genetice de mare anvergură, ce ne permit să cunoaștem valoarea genetică a unui animal foarte devreme și să nu mai așteptăm testul după descendenți care durează mult și este scump. În paralel, pe plan mondial se face și testarea pe descendenți și selecție genomică, cam circa 70-80% din taurii folosiți la însămânțarea în țările dezvoltate, sunt tauri selecționați genomic și nu se așteaptă ani de zile până să vedem rezultele, vorbim de proces științific, nu mergem numai după cel clasic, care se aplică în România! Câștigul genetic este un raport între produsul dintre diferența de selecție (S) și coeficientul de heritabilitate (h2), și intervalul dintre generații (Y). Prin utilizarea unor tauri la însămânțări artificiale încă de la vârsta de 12 luni, reducem mult intervalul între generații și mărim ritmul de realizare a progresului genetic.
Aș dori să fac precizarea că și fermele familiale cu 5-7 vaci pot face parte din programele de ameliorare și pot fi cuprinse în controlul oficial al producției. Am văzut că foarte mulți exprimă păreri pe acest subiect. Atunci, când difuzăm material seminal congelat pentru testarea taurilor, difuzăm o dată pentru mai mulți tauri și în toate categoriile de ferme unde vor acționa ei ulterior, să vedem cum se comportă. Mai ales că în tara noastră ponderea efectivelor de taurine se află în fermele mai mici. Aceste gospodării trebuie însă, să aibă animale care corespund tipului rasei, să aibă condiții de furajare și întreținere corespunzătoare, să aibă muls mecanic.
De ce nu a crescut producția de lapte în România?
Vlad Macovei: Producția de lapte nu a crescut totuși în România în acest interval de timp. Pentru ce ameliorăm atunci?
Gheorghe Vaida: Eu am plecat din minister în 2012, atunci când a plecat și ministrul Valeriu Tabără. Erau procedurile fîcute, era perioadă de implementare. Toate aceste lucruri au fost foarte clare, controlul oficial, proceduri, registre genealogice, etc. De fapt, după cum am prezentat și mai sus, am transpus legislația europeană în domeniu. Atunci nu exista Sprijinul Cuplat. Până la 01.01.2010 aceste activități au fost făcute de către stat. Colegii mei erau pe drumul cel bun, toate aceste lucruri de atunci le știu. Eu de atunci sunt reprezentantul în România al unei mari companii de genetică din Europa și SUA. Deci nu aș putea să răspund cu certitudine la ce se întâmplă acum și oricum lucrurile nu sunt clare. România dispune de mari valori profesionale în domeniu. Din păcate ele nu sunt folosite, respectarea valorii profesionale trebuie să existe. Colegii agronomi sunt specializați pe cultura mare, medici veterinari pe sănătatea animalelor, zootehnistul este specializat, din facultate, pe tehnologia de creștere a animalelor, pe genetică, pe ameliorare, pe reproducție, pe nutriție. Dacă nu ne respectăm între noi și eu mă pronunț pe domenii pe care nu le stăpânesc în profunzime, însemnează că nu am un respect profesional față de colegii mei de alte specializări, indiferent ce funcție ocupăm, vremelnic, fie că este de stat ori la o organizație privată. Potențial genetic avem, pentru că s-a lucrat mulți ani pentru acest lucru. Poate condițiile de mediu nu fost dintre cele mai favorabile.
Vlad Macovei: Cei care susțin păstrarea actualului sistem, spun două lucruri: primul, că orice încercare de a pune în discuție acum aceasta cuplare a SCZ-ului de Registrul Genealogic și de COP, duce clar la anularea SCZ-ului și asta înseamnă că România va pierde niște bani și aceasta este o crimă. Și a doua este că, orice încercare de a pune sub semnul îndoielii eficacitatea acestui sistem să zicem, autohton, învechit, de ameliorare genetică, nu face decât să distrugă rasa românească Bălțata și să deschidă piața pentru importuri de material seminal care practic ar da posibilitatea unor companii să se îmbogățească și să pună mâna pe moștenirea genetică a bovinelor în România.
Gheorghe Vaida: Astea sunt povești. Dar ce, acum nu mai avem dreptul nici la opinii? Eu am lucrat și ca tehnician veteriar la circumscripție, șef de fermă la vaci, cadru didactic universitar, directorul unui Centru pentru testarea reproducătorilor și producerea de material seminal congelat, în administrația agricolă centrală, deci am o modestă experiență și vă pot răspunde. Mai important pentru țara mea, sau cel puțin la fel de important cum este ameliorarea animalelor este valorificarea producției, problema fundamentală pentru crescători. În țara noastră există fond genetic bun, în mod deosebit la rasele cuprinse în programele de zonare de la noi, numai să îl valorificăm. Dacă într-o anumită zonă a țării s-au obținut producții medii de 3.000 kg lapte la rasa Bălțată românească, nu înseamnă că acesta este potențialul genetic al acestei rase. Înseamnă că nu au fost oferite condiții corespunzătoare de furajare și întreținere. Noi facem însămânțări artificiale de multi ani, ori așa după cum este cunoscut, însămânțarea artificială este principalul instrument în ameliorarea genetică. Iată așadar că vorbim despre noțiuni noi și nu doar de COP și RG. Ameliorarea e un proces complex care presupune modificarea structurii genetice a populațiilor de la o generație la alta, în sensul dorit de om. Eu și echipa pe care am condus-o în minister, împreună cu colegi de la ANSVSA am făcut un ordin de ministru cu abatoare de mică capacitate, cred prin anul 2011. Nu cred că a fost promovat suficient. Dacă astăzi o vacă dintr-o anumită zona a țării, are o fractură, proprietarul trebuie să meargă la distanțe foarte mari pentru a putea fi valorificată. Noi trebuie să plecăm de la nevoi, de la necesități, de la ceea ce înseamnă spațiu rural românesc, de la ce are nevoie fermierul. Am văzut acum, că unii vorbesc, domnule, noi cu registrele genealogice adaptăm rasele. Să fim serioși, lucrurile acestea dacă nu le cunoști, mai bine nu vorbi. Noi am zonat rasele cu foarte mulți ani în urmă, care sunt rasele pentru România? Vă spun eu cum să facem, să citim puțin. Zonarea raselor e făcută la noi de mulți ani. Dar mai putem încerca și cu altele, pentru că există pe plan mondial peste 1.000 de rase de taurine.
La rasa Holstein, de exemplu, s-au schimbat mult obiectivele de ameliorare. Nu vreau să intru în amănunte, dar s-au schimbat mult. Din păcate, am văzut unii colegi vorbind și pe la unele expoziții, și care nu sunt în ton cu noutățile. Să vă spun clar: nouă ne trebuie o vacă din orice rasă care este adaptată condițiilor de creștere din zona respectivă așa cum am arătat mai sus, care să aibă ceea ce noi numim longevitate productivită. Ea trebuie să producă cel puțin 4 lactații. Să fie eficientă în exploatare. De asta este necesar ca periodic Programele de ameliorare să fie actualizate. Trebuie să tratăm lucrurile cu transparență și să luăm cele mai bune decizii în anumite situații date. Scopul acestei dezbateri pe care dumneavoastră, înțeleg, că ați inițiat-o, este de a perfecționa activitatea în acest atât de important domeniu al ameliorării taurinelor. Se și spune în literatura de specialitate că ameliorarea este artă. Cum să nu discutăm atunci despre arta perfecționării raselor de animale, despre îmbunătățirea eficienței economice a exploatării, la toate categoriile de crescători. În toate programele de ameliorare se prevede ca mamele de tauri să se împercheze cu cei mai valoroși tauri ai rasei din lume. Fermele mari, cei care au posibilități, folosesc și azi pentru însămânțare artificială tauri de mare valoare genetică. Nu contează de unde sunt. Sunt ferme private și investesc mult în genetică. Azi în România avem în unele ferme, descendenți din cei mai valoroși tauri de pe plan mondial. La toate rasele pe care le creștem.
Vlad Macovei: Pentru că suntem totuși o țară săracă, un fermier nu își permite să înlocuiască vaca foarte repede.
Gheorghe Vaida: De exemplu la rasa Holstein Friză s-a ajuns în țările super dezvoltate la producții foarte mari de lapte. Medii pe ferme 12.000-14.000-15.000 kg de lapte. Dar au trebuit să le reformeze la 1,6 lactații. La noi trebuie să urmărim un echilibru între producție, morfologie și caractere funcționale, adică vorbim de fertilitate, de sănătatea ugerului, de celule somatice și așa mai departe, aceasta este știință, nu joacă.Trebuie să exploatezi o vacă cel puțin 4 lactatii, așa cum am mai spus.
Vlad Macovei: Pentru fermierul acela mic, cu 5, 10, 15 capete din zone sărace, de la munte, de la deal, din Moldova, din Maramureș, care este viitorul?
Gheorghe Vaida: Viitorul este integrarea într-o politică europeană de susținere. Noi trebuie să susținem în continuare ferma familială, e o fermă familială cu 3, 4, 5, 6, 7 vaci, care nu intră în sprijinul cuplat acum. Sigur, pe lângă fermele mari cu material genetic valoros, așa numitele ferme de elită, acolo unde sunt candidatele vaci mame de tauri și vacile mame de tauri. De asta este și scandalul acesta mare, pentru că acești fermieri mici se prăbușesc, eu acum vin de la Beiuș, în zonă, majoritatea își vând vacile. La Beiuș nu este nici fabrică de lapte, nici abator. În țară mai sunt asemenea situații. În multe locuri nu există nici o perspectivă nu se întrezărește ceva pentru că noi tot vorbim de spațiu rural, de produse tradiționale și de produse ecologice, ori în acest gen de ferme familiale le putem produce. Toată lumea e pe Facebook, toată ziua se postează că am mai făcut nu știu ce, cu nu știu ce produs, nu știu unde, dar nu se gândesc că amărâții ăia își vând animalele și rămân multe zone depopulate și pajiștile nefolosite. Noi trebuie să fixăm lumea acolo. Acestea sunt probleme majore.
Vlad Macovei: Fermele de familie care încă se încăpățânează să facă producție trebuie bonificate.
Gheorghe Vaida: Eu nu vreau să dau soluții nimănui. Cei care au avut responsabilitatea să o facă, trebuie să își asume situația asta, pentru că dacă am ajuns aici înseamnă că ceva nu e în ordine și că s-au făcut niște greșeli. Dacă mă întrebați pe mine, aceste greșeli vreau să cred că nu au fost făcute intenționat. Mie mi s-a mai spus asta, domnule Vaida, perspectiva este a concentrării de animale. Domnule dragă, concentrarea de animale o face piața, performanța fermierului. Dar dacă el are 5-6 vaci, se dezvoltă și face un produs local tradițional, toată lumea îl caută, are venituri, poate investi pe mai departe. Mai are și 5 ha de teren, 4 scroafe, 100 de găini, se descurcă. Eu într-o asemenea familie am crescut. Dacă este sprijinit și de politici publice, cu atât mai bine. Aceste lucruri trebuie să le avem în vedere.
Vlad Macovei: Vedeți o soluție mai ales pentru zona montană, redirecționarea către rasa mixtă sau de carne, mai ales pentru fermele mici sau zona cu pajiști?
Gheorghe Vaida: În primul rând, trebuie lămurită această situație a pajiștilor.
Vlad Macovei: Și după aceea să ne gândim la o reconversie?
Gheorghe Vaida: Eu aud acum foarte mult, domnule să facem strategii cum să valorificăm pajiștile. Aceste chestiuni de valorificare a pajiștilor le aud de vreo 30 de ani, am trecut peste faza aceasta. Să terminăm odată cu strategiile și să valorificăm pajiștile. Toata lumea știe cum, să crești animale, cu condiția să ai unde le valorifica. În condițiile în care nu ai unde valorifica laptele, nu ai decât să te îndrepți spre rasa de carne. Sunt multe ferme cu rezultate, dar trebuie să se înțeleagă că este necesar să avem pajiști de calitate, aici este eficiența mai mare și nu să fie ținută numai la grajd.
Vlad Macovei: De ce vorbesc foarte puțini în felul acesta?
Gheorghe Vaida: Îmi este greu să vă răspund, toată lumea critică partea politică, eu nu sunt de acord, nu politicienii sunt vinovați. Din momentul în care am stabilit un om pe o anumită funcție, nu ai cum să le știi pe toate și atunci în mod logic și normal trebuie să asculți de specialiști. Dar, din păcate, nu întotdeauna se întâmplă așa. Dumneavoastră vedeți câte v-am spus, discutăm de o jumătate de oră și câte am atins. Deci, lucrurile sunt foarte complicate și complexe. Dacă noi tratăm tot timpul cu dușmănie, cu ură și așa mai departe și tot timpul numai să demolăm, și nu chemăm la discuții toate părțile implicate, crescători mici, crescători mari, adică reprezentanții lor, cei mici nu prea îi au, experți, etc. și nu discutăm constructiv, nu putem avea rezultate. Specialiștii ar trebui să vorbească mai mult în spațiu public de principalele aspecte ale ameliorării animalelor și nu numai de COP și de registre. Registrele sunt importante, dar pe baza lor trebuie să luăm decizii, acesta este rolul organizațiilor profesionale. Registrele sunt un mijloc, nu un scop. V-am spus care e rolul COP, care este rolul Registrelor genealogice, să fie dat deoparte SCZ , că acesta a încurcat lucrurile. Dați-l deoparte, puneți-l dincolo, să discutăm separat. Să fie acordat pentru că e foarte important pentru sprijinirea crescătorilor, dar să fie acordat pe alte criterii, așa cum am mai spus. Eu aș vrea să aud mai mult vorbindu-se pentru fermieri. Eu pe aceștia aș vrea să îi ajutăm fie că au 3 vaci ori 1000 de vaci.
Vlad Macovei: Ce credeți de sistemul actual, îndreaptă fermierul spre soluții?
Gheorghe Vaida: Atenție, acesta este rolul asociațiilor de crescători, rolul nu este doar să facă COP și să aibă niște operatori de însămânțări artificiale, rolul este de informare, de documentare, de a-l sprijini pe acesta să lupte să își valorifice producția lui, relația cu APIA și absolut cu toate problemele lui. Sunt multe asociații care fac aceste lucruri. Asta o spun de foarte mult timp, eu am făcut în 2010, cu colegii de la minister o situație, apropos pentru că poate cineva mă critică. De ce vorbești că și tu ai fost acolo o perioadă de câțiva ani de zile. Noi am vrut să vedem situația investițiilor în domeniu, unele construite pe SAPARD, altele pe fonduri europene post-aderare, unele pe bani proprii. În unele județe erau 18 abatoare și 15 fabrici de lapte din care funcționau la 30-40% din capacitate, în alte județe era o fabrică de lapte și aceea nefuncțională. A fost prin 2010, poate că s-a mai îndreptat acum. Deci nu a existat o coordonare, dacă tot vorbim de valorificarea producției. De asta am încercat și cu abatoarele de mică capacitate. Cât privesc banii europeni, aici nu e nimic de comentat, eu doresc să primească crescătorii români câți mai mulți bani europeni. Iar cei care au comis greșeli, dacă au comis, trebuie să răspundă.
Despre momentul zero
Vlad Macovei: Credeți că sunt unii care tremură?
Gheorghe Vaida: Nu știu, pentru că eu nu pot să mă pronunț. Eu vreau să spun atât, acesta este punctul meu de vedere, ca principiu, cei care au comis aceste greșeli trebuie sa își asume. Am auzit în spațiul public că unii zic, că situația de acum este foarte bună și că aceste dezbateri ar fi răutăcioase, îndreptate împotriva cuiva. Cu asta nu pot fi de acord. Dacă este foarte bine acum, atunci nu ar fi atâtea discuții contradictorii. Dacă este foarte bine acum, de ce sunt nemultumiți atât de mulți crescători, unii crescători își vând vacile ? Acestea sunt realități, noi nu putem să ne ascundem, să le ignorăm. Și apoi, trebuie să existe transparență în orice domeniu, mai ales când este vorba de bani publici. Ne interesează pe toți eficiența utilizării fondurilor publice. Trebuie eliminată confuzia existentă în prezent. Toți știm cât de important este COP și RG. Trebuie să avem rețea națională de ameliorare a animalelor în țara noastră, nimeni nu se îndoiește de acest lucru.
Vlad Macovei: Simțiți că ar trebui să fie un moment zero când să discutăm de toate acestea?
Gheorghe Vaida: Sigur. Tot ce am vorbit astăzi, vreau să vă spun că m-am străduit să vă spun cât mai multe lucruri, dar sunt treburi complexe. Unii dintre noi o viață întreagă ne-am ocupat cu selecția animalelor. Lucrurile acestea sunt foarte cunoscute, dar trebuie puse cărțile pe masă, adunați oameni care știu carte, oameni care au experiență practică, oameni care cunosc problemele. Oraganizațiile profesionale trebuie sprijinite, ANZ la fel, fermierii la fel.
Vlad Macovei: Credeți că a fost bun momentul acela ales când s-au dat aceste registre către asociații în urmă cu șase ani, trebuia pregătit mai bine momentul?
Gheorghe Vaida: Eu am fost acolo și era o directivă europeană tradusă greșit. Era tradusă greșit, se spunea că registrele genealogice puteau fi ținute în continuare de stat la unele rase, dacă se consideră că asociația nu este pregătită. Noi am considerat că cea mai bună soluție este așa, să le dăm. După părerea mea, situația actuală a făcut mult rău ANZ-ului și ameliorării animalelor din România.
Vlad Macovei: Aveți informații, bănuieli sau v-au spus colegi de rapoarte COP rezolvate în birou?
Gheorghe Vaida: Numai din ce am citit din spațiu public, eu vorbesc ca un ameliorator, în acest domeniu acuratețea datelor este foarte importantă.
Vlad Macovei: Dar este grav dacă se dovedește?
Gheorghe Vaida: Dacă se constată că cineva, o organizație profesională, a făcut asta, Autoritatea competentă, respectiv, ANZ-ul, poate și trebuie să îi ridice imediat acreditarea, deci nu discutăm aici.
Vlad Macovei: Și ANZ este cel care ar trebui să controleze?
Gheorghe Vaida: Sigur că da.
Vlad Macovei: V-aș mai întreba ceva, pentru că avem semnale și din zona de ovine și caprine, vedeți același gen de probleme?
Gheorghe Vaida: Principiile ameliorării sunt aceleași, nu am informații. Eu am vorbit de principii și eu vreau să fiu constructiv. Principiile sunt aceleași, nu am informații să spun. Răspunsul pe care îl subliniez, dacă cineva și-a permis să facă așa ceva, este foarte grav, autoritatea competentă este în măsură să îi ridice acreditarea, așa cum am mai spus. Lucrurile sunt foarte simple, se rezolvă foarte rapid, dacă nu ai respectat procedurile, condițiile pentru care ai fost acreditat, se încheie imediat subiectul. Deci nu e loc de sentimente, aici nu discutăm.
Vlad Macovei: Credeți că din experiența, din informațiile și din oamenii și nivelul de cunoaștere al oamenilor și vedeți ca actuala conducere și actualul decident și politic, dar și administrativ din Ministerul Agriculturii la nivelul Guvernului României are voința și vrea să facă ordine în acest sistem.
Gheorghe Vaida: Sunt convins că are voință, toată lumea are voință, nu cred că vrea nimeni răul acestei țări, depinde însă pe cei căi mergi. Trebuie să ne bazăm mai mult pe specialiști. România a avut și are specialiști de mare valoare în domeniul zootehniei. Dar ei trebuie consultați, chiar dacă nu au funcții de conducere în domeniul administrației de stat.
Ce trebuie să facă cei care doresc binele zootehniei
Vlad Macovei: Dacă vi s-ar cere serviciile pentru acest moment zero, sunteți dispus să reintrați în joc?
Gheorghe Vaida: Eu vorbesc astăzi în calitate de specialist în domeniu și reprezentantul pentru România al unei companii străine în domeniul geneticii, și cu modestie, un om care cunoaște problemele sectorului și care a introdus COP în 2010, pentru că la 01.01 2010 a fost întrerupt. Eu nu sunt orgolios, nu am aceste probleme. Cu toată pregătirea de specialitate pe care o am și experința practică în domeniu, eu nu fac parte din categoria celor care le știu pe toate, eu sunt om de echipă. Prin tot ce am construit la Timișoara, în cei peste 15 ani de activitate, cu rezultate deosebite în domeniul ameliorării genetice a taurinelor, și la București, am demonstrat acest lucru. Eu sunt în joc deja, pentru că mă ocup tot de ameliorarea taurinelor, în mod deosebit în fermele care dețin animale cu valoare genetică ridicată și care alături de Stațiunile de însămânțări artificiale, sunt în vârful piramidei ameliorării. Recent, am realizat în sistem informatic, un program de potrivire genetică a perechilor, care ia în considerare peste 40 de caractere.
Vlad Macovei: Dacă ați avea un mesaj, câteva fraze, pentru cei de care depinde viitorul zootehniei românești pe o parte experți și specialiști, pe altă parte fermieri de elită, decidenți politici și administrativi, toți la un loc, ce le-ați spune?
Gheorghe Vaida: E un domeniu de vârf zootehnia. Am văzut că se vorbește acum de zootehnicizare, este foarte bine, dar nu putem face asta fără zootehniști și specialiști de mare valoare, care să cunoască în primul rând foarte bine legislația europeană, pentru că suntem stat membru al Uniunii Europene, apoi să cunoască spațiu rural românesc, să cunoască tendințele, orientările actuale ale raselor de animale, direcțiile și obiectivele de ameliorare. Probleme despre valorificarea producției, despre piața produselor din zootehnie, probleme specifice la nivelul anului 2017. Pe plan mondial, în domeniul zootehniei s-au făcut progrese foarte mari atât din punct de vedere al tehnologiilor de creștere și exploatare, al ameliorării, al bunăstării animalelor, cât și al relațiilor animalelor, al fermelor cu mediul. Vorbim azi de zootehnia de precizie. La taurine, de exemplu se ia azi în considerare producția de lapte pe zi de viața și multe altele.
În final, doresc să precizez că, în tot ce am spus, nu am vrut să deranjez pe nimeni, am vrut sa fie doar un un punct de vedere constructiv și dacă e posibil, să fie și util fermierilor. Am făcut-o și la rugămintea unor colegi zootehniști. Colegii mei apropiați știu ce gândesc, cunosc părerea mea, inclusiv cei de la zootehnia ministerului, pentru că am spus-o de multe ori și public și în cadru restrâns. A sta în continuare așa și a dialoga în contradictoriu, am văzut acum ce se întâmplă în spațiul public, că sunt chiar și jigniri, nu este bine, eu cred că ar trebui să se înceteze, pentru că nu face un bine României, nu face bine fermierului român. Să ne așezăm la masă, cum am discutat acum cu dumneavoastră, un colectiv mai restrâns sau mai extins de experți și fermieri, dacă dorim binele zootehniei, și să ieșim cu o carte albă a zootehniei. Cu asociațiile, cu fermierii, pentru că nu poți fi rupt de fermieri, au loc și fermierii mici și fermierii mari. Toți trebuie să fie sprijiniți. Trebuie să punem bază și pe ferma familială, nu trebuie să o neglijăm, dar e nevoie repede de soluții eficiente.
Cine este dr.ing. Gheorghe Vaida
– în prezent reprezentant pentru România al unei mari companii de genetică animală din UE
– șef de promoție, Facultatea de Zootehnie
– doctor în științe – zootehnieFuncții, lucrări științifice și specializări
-șef de fermă taurine
-director al societății comerciale pentru testarea reproducătorilor și producerea de material seminal congelat ,, SEMTEST” SA Timișoara (18 ani)
-director general în Ministerul Agriculturii
-consilier al Ministrului Agriculturii pe probleme de zootehnie
-cadru didactic universitar la Facultarea de Zootehnie din Timișoara, disciplinele de Bovine, Genetică, Ameliorare
-carte publicată în domeniul tehnologiei de creștere și ameliorare a
taurinelor
-peste 50 de lucrări științifice publicate, în domeniul tehnologiei de creștere, genetică, ameliorare și reproducție la taurine
-mai multe specializări în acest domeniu, în Canada, Germania, Franța
-program de potrivire genetică a perechilor la taurine în sistem informatic
