Ştiri agricole

Un scandal cu o miză de cel puțin 50 milioane de euro

Scandalul laptelui infestat cu aflatoxină a fost gestionat necorespunzător de autorităţi, susțin fermierii, care au fost la un pas să-şi piardă afacerile. Procesatorii au profitat cât au putut.
Mai mult, au redus prețul de achiziție al laptelui, în medie, cu 25%.

În momentul când criza a ajuns la punctul maxim critic, consumatorii refuzau pur şi simplu să mai cumpere lapte de la automate sau de pe rafturile magazinelor, iar importurile au crescut brusc într-o săptămână de 40 de ori.

„Oficialităţile statului în general, dar şi autorităţile sanitar-veterinare nu au intervenit ferm pentru clarificarea situaţiei care căpătase o amploare fără acoperire în realitate. A fost un scandal care nu s-a justificat şi a afectat fermieri care nu aveau nici o legătură cu ce se întâmpla. Trebuie precizat că nu cu mult timp în urmă fusese depistat lapte cu TBC, dar aproape nimeni nu a auzit de acest scandal pentru că nu s-a mediatizat. În schimb, în criza aflatoxinei se pare că au existat alte interese”, a declarat preşedintele Asociaţiei FermierilorUtilizatorilor de Automate pentru Desfacerea Laptelui Crud, Cristian Lungu.

Mai bine de o săptămână, ca urmare a scandalului obţinut, peste 70% din producţia de lapte a fermierilor a fost aruncată pur şi simplu, Profitând de criză, procesatorii au redus şi prețurile de achiziţie.

„Pagubele înregistrate de crescătorii de vaci de lapte din cauza scăderilor dramatice a vânzărilor le estimăm la 50 milioane de euro. Asociaţia noastră a făcut demersuri la autorităţi pentru acordarea de despăgubiri, dar nu ştim dacă le vom primi vreodată”, a menţionat Cristian Lungu.
Cel mai mult au avut de suferit micii fermieri şi crescătorii care nu fac parte din asociaţii profesionale.

„În medie, preţul de achiziţie la lapte a scăzut cu 25%. Pot spune că procesatorii au profitat cumva. În prezent, vânzările au început să-şi revină, însă ca fapt divers trebuie menţionat că deşi avem lapte de calitate există procesatori care aduc lapte din Ungaria sau Polonia cu 1,8 lei/ litru, în timp ce la fermierii români le dau 1,1-1,2 lei /litru. De exemplu, noi suntem grupaţi într-o cooperativă 37 de fermieri din Cluj, iar la noi se menţine în prezent o scădere de preţ la litrul de lapte de 0,05 lei. În cazul fermierilor neorganizaţi, neincluşi în vreo asociaţie diferenţa e de două ori mai mare”, a precizat Mircea Ciurea, administratorul Cooperativei Agricole Someş Arieş. Oricum, România se numărăpritre țările cu cel mai mic preț la lapte din Europa.

Ciurea consideră că gestul lui Costel Caraş – un crescător cunoscut de vaci – care a aruncat pe câmp 20 de tone de lapte a fost unul de disperare, nicidecum unul politic cum s-a afirmat în ultima perioadă.

Autorităţile au gestionat defectuos criza

Criza iscată în urma acestui scandal a generat pierderi destul de importante pentru fermieri şi procesatori, dar consumatorul a câştigat pe termen lung, consideră preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor din Agricultură, Industrie Alimentară şi Servicii Conexe din România – ProAgro, Alexandru Jurconi

Producţia în regim industrial în domeniul alimentar a însemnat în timp, îndepărtarea cosumatorului de producător. Consumatorul nu a fost întotdeauna informat cu procesul de producţie sau de modul în care se procesează materia primă provenită din ferme. Criza aflatoxinei a demonstrat încă o dată că este necesară dezvoltarea şi susţinerea unui sistem de comunicare performant între producători şi consumatori, potrivit preşedintelui ProAgro.

„Scandalul laptelui contaminat cu aflatoxină a generat pentru fermieri şi producători o criză care s-a atenuat acum. Nu vor fi pe termen lung consecinţe notabile. Însă trebuie avut grijă, pentru că deşi situaţia a fost nu tocmai bine gestionată şi chiar întreţinută artificial, oricând e posibil să reapară o criză similară. Totul va depinde de reglarea, de gestionarea corectă a crizei. Din criza apărută la începutul lunii martie consumatorul a fost cel mai câştigat. Acum, consumatorul este mai informat, mai interesat să cunoască amănunte despre modul de producţie, de comercializare, transport etc. Dar, toată lumea va fi mai atentă”, a precizat Alexandru Jurconi.

El adaugă că este evident că industria a plătit şi încă plăteşte factura scandalului şi trebuie să-şi asume compromisul şi riscurile. Comunicarea trebuie să devină mai eficientă, fiind necesar ca siguranţa consumatorului să primeze. Cu siguranţă, totul va fi mai bine analizat, iar autorităţile sanitare vor fi mai exigente, la fel și planurile de supraghere .

‘’Interesele’’ din spatele scandalului

Reacția autorităților în scandalurile din ultima vreme, pornind de la carnea de cal etichetată drept carne de vită până la aflatoxina din porumb, i-a făcut pe mulți să se gândească că în spatele acestor povești s-ar afla oarecare interese „multinaționale”, cel mai probabil de ordin economic. Iar greșelile guvernanților s-au ținut lanț, de la graba cu care au ieșit în anumite cazuri să comunice fără să aibă toate informațiile sau din contră reacția tardivă, până la omisiunea deliberată sau nu a anumitor informații. Nu mai vorbim de faptul că unele dintre acestea ar fi trebuit să fie cu circuit închis. Toate acestea nu au făcut decât să perturbeze piața și să producă panică printre consumatori.

‘’Sigur sunt interese, să le numim, obscure. Treaba cu aflatoxina nu este nici nouă și nici nu este pentru prima dată când se discută. Eu ca producător de medicamente și vaccinuri de uz veterinar primesc permanent oferte pentru diverse substanțe care practic au rol de a capta în organismul animal aceste aflatoxine ca să nu se mai regăsească în lapte. Este o treabă veche, sunt metode de combatere, de reținere a acestor aflatoxine”, afirmă Constantin Chiurciu, director general Romvac, inginer chimist de meserie.

Faptul că s-a făcut atâta caz fără să se dea nicio cifră, aici este toată cheia problemei, spune cercetătorul.

‘’Una este să-i spui unui consumator de lapte, domnule, laptele acesta în mod normal ar trebui să aibă 0,05 μg/kg – limita maximă admisă de aflatoxină – și el are 0,07μg/kg. Aceasta înseamnă că la o tonă de lapte am 50 miligrame de aflatoxină. În SUA, limita de aflatoxină este 0,5 μg/kg, de zece ori mai mare, și este limita admisă. Oare americanii mănâncă nesănătos?”, se întreabă Chiurciu.

El susține că greșeala a fost în primul rând la Autoritate (ANSVSA). ‘’Oficialii trebuiau să iasă în presă și să spună, da, s-a găsit, dar limitele sunt ușor depășite, nu este însă o problemă. Rezultatul final se dă peste o zi sau două, dar în mod cert nu sunt limite periculoase. Informația a ieșit trunchiată, de la ANSVSA și DSV- uri”, adaugă Chiurciu.

Și Adriean Asan, directorul general al producătorului de lactate Lactag Costești susține că aflatoxina trebuia diagnosticată de autorități și dat un tratament corespunzător având în vedere că în România nu a mai existat așa ceva până acum. ‘’Multă lume s-a panicat, dar astea sunt regulile UE, trebuie să le respectăm’’, spune Asan care nu se poateabține să nu remarce că în alte țări astfel de probleme n-au apărut. Una peste alta, toate acest scandaluri fac mai mult rău decât bine industriei locale.
Dorin Cojocaru, preşedintele April (patronatul din industria laptelui) spune că pericolul pentru populaţia a trecut, iar oricum cantităţile cu probleme n-au reprezentat decât 0,01% din totalul producţiei locale de lapte.
.

Fermierii caută soluții

Costel Caraş, un crescător de vaci din rasa Holstein din Brăneşti, judeţul Ilfov, susţine că şi în prezent, vânzările la lapte sunt mai scăzute cu 25%.

„Paguba înregistrată numai în cazul meu este de 60.000 lei. Ferma mea livrează lapte către consumatori, nu-l dau la procesatori. Nu cred că e cazul să discutăm de despăgubiri pentru fermieri, din simplu motiv că nu a fost cazul vreunei calamităţi. În concluzie, toată lumea a pierdut, vânzările au scăzut şi la cei care vând direct la consumatori şi la cei care vând la procesatori. Unii şi-au revenit, alţii continuă să înregistreze pagube”, a menţionat Costel Caraş.

Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară – Sindalimenta, susţine că agricultorii şi crescătorii de animale vor trebui să caute soluţii pentru a depăşi situaţii de criză precum cele care s-au succedat una după alta în primele luni ale anului (scandalurile cărnii de cal, a cărnii de pasăre, aflatoxina la lapte etc.).

El sugerează că fermierii trebuie să-şi constituie organizaţii profesionale mult mai puternice şi eventual să înfiinţeze chiar fonduri de întrajutorare.

„Fermierii au avut o perioadă după izbucnirea crizei laptelui, când vânzările au scăzut cu 25%. Acum lucrurile încep să revină la normal. Este greu să primeşti ajutor de la stat, mai ales în contextul actual al crizei economice. În situaţia unor crize precum scandalul cărnii de cal sau al aflatoxinei la lapte şi furaje, unde pierderile se înregistrează pe întreg lanţul pornind de la producător-procesator-comerciant, ajutorul de la stat pentru despăgubiri poate să vină sau sa-l aştepţi degeaba”, spune Frumosu. Şi mulţi vor aştepta degeaba, cel mai probabil.

Organizaţiile profesionale vor despăgubiri

În cazul unor astfel de scandaluri şi care au o periodicitate din ce în ce mai mare pagubele sunt foarte mari, inclusiv domeniile conexe agriculturii sau industriei alimentare având mult de suferit. Dacă în cazul gripei aviare sau a bacteriei E-coli la legume au mai fost acordate despăgubiri (deşi nu toată lumea a fost mulţumită) la o situaţie precum cea de anul acesta când au existat suspiciunile de aflatoxină la lapte, nu ştie nimeni ceva sigur privind eventuale despăgubiri”, afirmă Frumosu.
Soluţia pentru redresarea rapidă a fermierilor, în cazul repetării unor scandaluri alimentare, poate veni din partea unei organizaţii puternice de tip profesional care să facă demersurile necesare la autorităţi sau care să poată eventual interveni cu unele fonduri în timp util.

„Fie că sunt de tip asociativ, profesional sau patronal, organizaţiile fermierilor sau ale procesatorilor trebuie întărite. E greu să acţionezi de unul singur şi să ceri despăgubiri sau ajutoare la stat. De asemenea, ar trebui avute în vedere de către fermieri înfiinţarea unor fonduri de întrajutorare prin care să se intervină mai rapid până la o eventuală despăgubire acordată de la autorităţi. E clar că pentru perioada următoare, agricultorii în general, trebuie să-şi ia măsuri de siguranţă, concurenţa e tot mai puternică, piaţa e una concurenţială şi este la fel de sigur că scandaluri sau crize în industria alimentară vor mai fi”, a mai precizat preşedintele Sindalimenta.

Piața lactatelor, în plină criză

După un an 2012 cu o scădere a consumului de peste 20%, scandalul aflatoxinei constituie încă o lovitură la adresa producătorilor de lactate pe o piață aflată oricum în cădere liberă în ultimii ani. Dacă în 2008, an de vârf pentru industria alimentară locală, valoarea piețeie locale a lactatelor era estimată la circa două miliarde de euro, acum vorbim de un nivel prognozat undeva la 800 milioane de euro. Cât despre efectivele de bovine, acestea sunt în scădere semnificativă, din cauza scumpirii furajelor pe fondul secetei de anul trecut. Nu mai vorbim de ceea ce se va întâmpla în 2015 când vor fi eliminate cotele la lapte.

Cât despre exporturile de carne de vită sau cal sunt aproape zero, afirmă Alex Jurconi, preşedintele Federaţiei ProAgro. „Dacă va continua campania negativă, iar fermierii vor pierde noi contracte, nu este exclus să ne coste ceva la creşterea PIB, poate 0,1 puncte”, afirmă Dragoş Cabat, managing partener efin.

Articolul a fost publicat in numarul din mai al revistei Agrointel.


Abonați-vă GRATUIT la Agrointeligența - www.agrointel.ro!