RAPIȚA – ÎNTRE ÎNTORS ȘI SEMĂNAT!
Horia-Victor Hălmăjan -
În jurul datei de 10 septembrie, am auzit o vorbă de duh…tehnologic: un fermier din judeţul Teleorman spunea că la acea dată întorcea și semăna rapiţa. Și nu întotdeauna pe aceeași solă!
Epoca de semănat se stabilește în funcţie de condițiile climatice locale și de caracteristicile fiziologice ale hibrizilor. Soiurile utilizate înainte de 1990 trebuiau să acumuleze 800-900 oC (∑t > 0 oC) sau 400-450 oC (∑t > 6 oC) (Bîlteanu 2001). Pentru realizarea acestui proces, semănatul trebuia încheiat în 10, 15 sau 25 septembrie, depinde de autori.
O dilemă pe care trebuie să o rezolve frecvent cultivatorii de rapiţă în ultimii ani este alegerea momentului semănatului. Înainte, sau după ploi?
Semănat după ploi
Constantin Frâncu de la KWS, descrie însă într-o manieră proprie, cu umor fin și acid, importanța epocii de semănat: „nu mai există „prea devreme”. O semeni la orice ploaie din iulie- august -septembrie și apoi îi dai cu regulatori de creştere o dată la 10 zile până la primul îngheț, și între timp, fertilizezi cu amosulf și orice foliar cu microelemente”. Frâncu a surprins exact strategia fertilizării de toamnă, similară cu cea a dușurilor scoțiene: un tratament cu inhibitor, unul cu (bio)stimulator. Domnul Frâncu ne-a mai lămurit într-o altă privință: se seamănă oricând după ploi! Oricând însemnând totuși nu mai târziu de luna septembrie. Companiile de seminţe care au creat hibrizi cu creștere rapidă în toamnă sprijină această variantă, deoarece au „prelungit” epoca de semănat până la 30 septembrie (bineînțeles cu de la sine putere, sper că în urma unor experiențe riguroase). În anii trecuți am întâlnit cazuri când o răsărire rapidă și uniformă a avut loc la semănatul după o ploaie ce a căzut în jur de 20 septembrie, iar plantele nu au avut de suferit din cauza semănatului ușor întârziat, producţiile obținute fiind de 3-4 t/ha.
Semănat în uscat
În acest caz, răsare cine poate! Regula celor 3 de 8 la intrarea în iarnă (8 frunze, 8 mm diametrul la colet și 8 cm lungimea pivotului), a fost rescrisă pentru cei care vor producţii (mai) mari. modificarea cea mai mare este la lungimea pivotului, care trebuie să depășească 15 cm la intrarea în iarnă. Pentru aceasta, solul trebuie mobilizat pe adâncimi de 20-25 cm prin arătură sau cu lucrări fără răsturnarea brazdei.
Deși arătura nu ar mai trebui să fie o opțiune importantă când solul este uscat, ea se efectuează „încă” pe 41% din suprafața semănată cu rapiţă în Franţa. Pe 42% se pregătește patul germinativ prin lucrările adânci pe verticală (lucrarea cu cizelul, cu combinatoarele grele, cu „decompactoare” cu organele active de tip „dinte” etc. până la 25-30 cm adâncime), pe 15% se fac afânări superficiale (până la 15 cm) și pe restul suprafeței de 2%, se seamănă direct.
De aceea nu este de mirare că și în Romania, întâlnim toate cele variante.
Câteva imagini sugestive, cu scurte comentarii.
2017 Leo Andrei, Mavrodin judeţul Teleorman, semănat înainte de ploi, fără arătură, decompactor 25-30 cm
Plantulă „smulsă” dintr-o fisură
