MATURITATEA PORUMBULUI: Ce semnificație au grupele FAO și CÂND TREBUIE RECOLTAT FIECARE HIBRID!
agrointeligenta.ro -
Când se poate recolta porumbul, care este umiditatea de la care se poate intra cu combina în câmp, ce înseamnă și cât de importante sunt grupele de maturitate, grupele FAO. Sunt câteva întrebări la care Valentin Mihai, Product Manager Pioneer România oferă răspunsuri clare pentru a ajuta fermierii să ia cea mai bună decizie în privința hibrizilor, dar și a lucrării de recoltare.
Perioada de “vegetație” sau “maturitatea” porumbului este practic perioada de timp parcursă de un hibrid de porumb de la răsărire la maturitatea fiziologică (apariția punctului negru), moment în care, din punct de vedere economic, se consideră stoparea “vieții” porumbului. Din punct de vedere agronomic, aceasta este cea mai exactă definiție care poate descrie fenofazele parcurse de către porumb.
Practic apariția punctului negru marchează momentul în care “asimilatele” nu se mai transferă către “bob” (cariopsa), sămânța de porumb este “capabilă” să germineze și să dea viață unei noi plante de porumb, iar din acest moment doar “pierderea apei din bob” rămâne un caracter de interes economic. Apariția punctului negru se face în mod normal atunci când umiditatea boabelor este cuprinsă între 25 și 35 % (dar sunt și excepții).
Există și termenul de maturitate la recoltare, care definește momentul în care se poate intra la recoltarea porumbul (de obicei atunci când umiditatea scade sub 25 – 22%).
În acest moment există două sisteme empirice de evaluare a maturității porumbului, folosite pe scala largă și anume GRUPELE FAO (Food and Agricultural Organization), utilizate cu precădere în Europa și CRM (Comparative Relative Maturity) folosit pe continentul american.
În stabilirea grupelor FAO se folosesc formule pentru calculul SUTU (suma unităților termice utile):
SUTU = (Tmax+Tmin)/2 – Tbiol activ
Tmax – temperatura maximă zilnică
Tmin – temperatura minimă zilnică
Tbiol activ – temperatura biologică activă (la porumb este de 10 grade Celsius)
Practic, prin însumarea SUTU zilnice, se obțin gradele utile totale pentru fiecare grupă de maturitate. Dacă temperatura maxima zilnică depașeste 30 grade Celsius se va lua în calcul această cifră. La fel se procedează și cu temperatura minima zilnică, dacă scade sub 10 grade Celsius. Se consideră că peste aceste intervale activitatea biologică a porumbului este diminuată, chiar stopată.
Trebuie menționat faptul că acumularea de GU (grade utile) depinde de foarte mulți factori (climatici, expoziția terenului, radiația solară etc).
CRM (Comparative Relative Maturity) – impropriu înțeles că “zile până la maturare”, practic acest sistem se bazează pe compararea hibrizilor atunci când ating maturitatea de recoltare, plecându-se de la premiza că toti hibrizii vor pierde 0,5% de umiditate în fiecare zi. Trebuie menționat faptul că valoarea data de CRM nu reprezintă perioada calendaristică parcursă de hibrid de la răsărire la maturitate, termenul de “zile” fiind forțat de-a lungul timpului de către anumite companii cointeresate, ci stabilește dacă acel hibrid se va matura înainte de venirea iernii.
| Relația dintre grupele FAO și CRM | |
| Grupe FAO | CRM |
| 150 – 250 | 80 – 85 |
| 260 – 340 | 86 – 94 |
| 350 – 390 | 95 – 99 |
| 400 – 450 | 100 – 105 |
| >450 | >105 |
În România, porumbul, în funcție de maturitate se clasifică in:
1. Porumb extratimpuriu – FAO 150 – 250, SUTU = 1.000 – .1200 grade Celsius
2. Porumb timpuriu – FAO 260 – 340, SUTU = 1.200 – 1.500 grade Celsius
3. Porumb semi-timpuriu – FAO 350 – 390, SUTU = 1.500 – 1.600 grade Celsius
4. Porumb semitardiv – FAO 400 – 450, SUTU = 1.600 – 1.700 grade Celsius
5. Porumb tardiv – FAO >460, SUTU >1.700 grade Celsius
Cel mai corect din punct de vedere agronomic este utilizarea SUTU (suma unitatilor termice utile), dar și în acest caz, maturitatea hibrizilor poate fi influențată de foarte mulți factori greu de controlat (condiții pedo-climatice, de cultură etc).
Aș dori să atrag atenția asupra unor practici mai putin “ortodoxe” de a masca anumite noțiuni și prin aceasta de a induce confuzia în rândul fermierilor în legătură cu termenul de maturitate a hibrizilor de porumb.
Cel mai corect și mai pe înțelesul vastei majorități a persoanelor care activează în sistemul agricol este să utilizăm grupele FAO de maturitate, care sunt legate de SUTU și care ne pot oferi o imagine cât mai exactă a stării de maturite a hibrizilor de porumb.
CRM (Comparative Relative Maturity) este doar un sistem relativ de comparare a hibrizilor din aceeași maturitate și nu reprezintă numărul de zile calendaristice necesar porumbului pentru a se matura.
Mihai Valentin
Product Manager Pioneer România
