LAURENȚIU BACIU, LAPAR: Am solicitat O NOUĂ AUTORIZAȚIE TEMPORARĂ pentru UTILIZAREA NEONICOTINOIDELOR ÎN CAMPANIA DIN PRIMĂVARĂ!
agrointeligenta.ro -
Demersuri pentru obținerea unei noi autorizații temporare de utilizare a neonicotinoidelor! Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) a anunțat într-un comunicat remis pentru Agrointeligența -www.agrointel.ro că, urmare a sesizărilor venite din teritoriu, a inițiat demersurile pentru obținerea unei autorizații temporare pentru utilizarea produselor de protecția plantelor din clasa neonicotinoidelor pentru tratamentul semințelor de porumb și floarea-soarelui din primăvara anului 2018.
Președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, a arată că fermierii din organizație apreciază în mod deosebit demersurile făcute de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în anii anteriori privind emiterea autorizațiilor de utilizare a semințelor de porumb și floarea soarelui tratate cu produse neonicotinoide. În acest fel a fost sprijinită competitivitatea fermierilor români prin accesul la tehnologii inovatoare și sigure pentru sănătatea mediului și a polenizatorilor.
”Precizăm că, în situația în care produsele neonicotinoide nu ar mai fi disponibile fermierilor europeni, acestea ar fi înlocuite cu alte insecticide, în special piretroide, ce ar putea avea următoarele consecințe cu impact major: o creștere a numărului de tratamente și a cantității totale de produse aplicate; riscuri crescute pentru mediu (riscuri neevaluate de către Comisia Europeană; înlocuirea tratamentului semințelor cu câteva aplicări foliare (cu risc mai mare pentru polenizatori); se pune o presiune și mai mare asupra fermierilor români care cultivă, de exemplu, cereale, sfeclă sau legume. La cultura de cereale, tratamentul semințelor cu neonicotinoide este aplicat pe o suprafață de aproximativ 1 milion de hectare din cele aprox. 5,4 milioane de ha cultivate cu cereale în România în aceste condiții, restricționarea neonicotinoidelor ar reduce și mai mult numărul soluțiilor disponibile pentru controlul unor dăunători specifici în cultură”, susține LAPAR.
De asemenea, produsele de protecția plantelor din clasa neonicotinoidelor au fost utilizate anterior fără a fi raportate incidente de mortalitate a albinelor care să fi fost asociate utilizării semințelor tratate, în condițiile în care bunele practici agricole au fost respectate cu strictețe și conform indicațiilor date de producător. Industria de protecția plantelor promovează măsuri de reducere a riscurilor, care, aplicate corect, au un înalt grad de eficiență: utilizarea deflectoarelor pe semănătorile pneumatice pentru prevenirea eliminării în atmosferă a prafului format la semănat, păstrarea unei zone tampon la marginea culturilor, respectarea momentului de aplicare a produselor fitosanitare (pentru a nu coincide cu momentul înfloritului în cultura vecină) pentru aplicările foliare, etc.
”Ca membri ai Uniunii Europene, susținem aplicarea armonizată la nivel comunitar a oricăror decizii legislative care să asigure aplicarea măsurilor de bune practici agricole și gestionare responsabilă a acestora, asigurând un grad ridicat de siguranță pentru agricultori și mediu. În același timp, în mod categoric nu susținem interzicerea tehnologiilor inovatoare și folositoare agriculturii românești sub presiuni politice inițiate de membri ai Uniunii care nu mai au probleme cu dăunătorii specifici Tanymecus și Agriotes la porumb și floarea-soarelui de ani de zile, tocmai ca urmare a utilizării suficiente de produse de tratament din clasa neonicotinoidelor”, mai arată cea mai mare organizație de fermieri din România.
Studiu realizat în românia privind impactul neonicotinoidelor
Sursa citată reamintește că în anul 2015 a fost realizat studiul cu privire la Impactul la nivelul fermelor din România al derogării privind folosirea insecticidelor pe bază de neonicotinoide în campania agricolă din primăvara anului 2014 (pentru culturile de floarea-soarelui și porumb).
Studiul a fost realizat de o echipă din cadrul Institutului de Economie Agrară al Academiei Române și sub egida Institutului National de Cercetări Economice “Costin C. Kirițescu” și se află în prezent în posesia Autorității Naționale Fitosanitare. Acest document prezintă o serie de concluzii cu relevanță ridicată în demersul LAPAR:
• România face parte din zona cu atac intens de Tanymecus dillacolis. În Europa, arealul general de dăunare al insectei Tanymecus dillaticolis este limitat la zonele circumscrise Mării Negre (România, Bulgaria, Turcia, Moldova, Ucraina, Rusia) cu mențiunea că nivelul populațiilor de insecte, inclusiv atacul cel mai important se semnalează în România.
• Atacul de Taymecus dillaticolis a fost mai mare în zona de sud-est a țării, extinderea dăunătorului din vecinătățile fermei face ca tratamentul la sămânță să nu fie suficient.
• Nu au fost raportate cazuri de mortalitate la familiile de albine din cauza tratamentului aplicat la sămânță.
• În România ambele culturi sunt afectate masiv de atacul de Tanymecus, iar culturile nu pot fi asigurate fără tratamentul semințelor. Tratamentul în vegetație este tardiv și insuficient, deoarece plantele sunt atacate masiv în faza juvenilă, iar de multe ori nu ajung în stadiul de dezvoltare pentru aplicarea în vegetație.
• Măsurile de combatere chimică (tratamentul solului, seminței și în vegetație) pot să nu aibă eficacitate dacă prezența dăunătorului este foarte mare. De asemenea, s-a semnalat faptul că insecta poate deveni polifagă la densități mari. În acest caz, trebuie să se renunțe practic la culturile de primăvară până la decimarea insectei sub pragul de dăunare.
• Potențialul de infestare (până la 90% grad de atac în unele zone) al României nu este comparabil cu cel al altor state.
În aceeași ordine de idei, LAPAR aduce la cunoștință și realizarea unui alt studiu cu tema „Evaluarea impactului socio-economic al interzicerii utilizării unor substanțe active asupra agriculturii României” (Cumulative Impact Assesement of plant protection products on Romanian Agriculture) – parte integrantă a cercetării europene pe acest subiect. Intenția acestui studiu este de a aduce în atenția consumatorilor și autorităților posibilele efecte ale interzicerii sau restricționării utilizării a aproximativ 75 de substanțe active folosite în produse de protecție a plantelor, aflate astăzi pe piață. Printre aceste 75 de substanțe se află și neonicotinoidele.
Studiul a fost realizat pe șapte culturi cheie pentru agricultura românească: porumb, grâu, rapiță, struguri, mere, cartofi și tomate. Datele furnizate au fost analizate și corelate cu ajutorul companiei de consultanță Steward Redqueen.
Potrivit rezultatelor parțiale, fără cele aproximativ 75 de substanțe active din produsele de protecție a plantelor printre care și neonicotinoide), costurile de producție/tonă ar crește cu: 121% la porumb, 80% la grâu, 131% la struguri, 45% la tomate, 153% la mere, 47% la rapiță, 36% la Cartofi.
Studiul mai arată că, la fiecare tonă/hectar, producția ar scădea cu 50% la porumb, 33% la grâu, 50% la rapiță, 20% la cartofi, 40% la struguri, 55% la tomate și 17% la mere.
