EXCLUSIV! SCHIMBĂRI la PLATA SUBVENȚIILOR APIA. Ce au cerut FERMIERII la Ministerul Agriculturii!
Roxana Dobre -
Schimbări la plata subvențiilor! Discuție importantă la Ministerul Agriculturii despre viitorul plăților directe în agricultură. Petre Daea, ministrul agriculturii, a avut joi, 11 ianuarie, o primă întâlnire cu liderii din agriculturii printre care Emil Dumitru, președinte al Federației Naționale PRO AGRO, Laurențiu Baciu, președinte al LAPAR dar și alți fermierii importanți de pe scena agricolă din țara noastră.
De precizat că Federația PRO AGRO a fost singura care a depus în format scris o serie de propuneri pentru viitorul Politicii Agricole Comune (PAC) după 2020!
Consultările de la Ministerul Agriculturii s-au axat pe Comunicarea Comisiei privind Viitorul Politicii Agricole Comune (PAC 2020-2027) mai exact modul în care vede România plata subvențiilor după anul 2020. Federația Națională PRO AGRO a depus un document deschis pe marginea căruia se va mai lucra în perioada următoare pentru definitivarea lui.
”Prezentul document prezintă proiectul privind punctul de vedere comun al organizațiilor menționate PRO AGRO privind viitorul politicii agricole a UE (PAC) după anul 2020. Poziția este rezultatul unor analize și discuții comune desfășurate în perioada septembrie 2017 – ianuarie 2018”, se arată în documentul depus la Ministerul Agriculturii. Agrointeligența-www.agrointel.ro este singura publicație care a intrat în posesia acestuia.
Printre cele mai importante chestiuni ridicate, Federația Națională PRO AGRO arată că nu susține o subvenționare diferențiată a fermierilor, decizie ce ar conduce la ”o adevarată inechitate ce poate avea urmări greu de imaginat”.
”Cu siguranță că în primul rând s-ar produce mari dezechilibre în valorificarea capitalului uman din zonele agricole prin reducerea locurilor de muncă pentru locuitorii care nu dețin pământ și trăiesc în rural, fără șanse existenționale dacă ei și familia lor n-ar primi un salariu de la aceste ferme așa zise mari (în România 35% din populație + turiști în mediu rural). În concluzie, printr-un sprijin financiar echitabil fermele mari trebuie să primească în continuare același sprijin pe suprafață ca și celelalte exploatații sau o sumă apropiată ca valoare cu aceasta, funcție de numărul de salariați, de suprafață minimă pe salariat sau de valoarea fondului de salarii utilizat. Astăzi, țările din Est inclusiv România datorită migrației propriei forțe de muncă în vestul Europei se confruntă cu o lipsă acută de forță de muncă calificată și numai o creștere substanțială a salariilor va putea asigura stabilizarea acesteia, motiv pentru care prin asigurarea unor compensații financiare (sprijin pe unitatea de suprafață) poate da viabilitate și echitate acestor ferme mari în care lucrează astăzi un număr foarte mare de salariați”, se arată în poziție înaintată de Federația Națională PRO AGRO.
Sprijin suplimentar pentru fermierii care extind culturile proteice
În observațiile propuse de Federația PRO AGRO se subliniază și importanța culturilor proteice în Uniunea Europeană care, deși este lider privind diversitatea, calitatea și volumul exportat de produse agroalimentare, prin deficitul de produse proteice rămâne un mare importator de soia și derivatele sale.
”Cu toate că unele țări din Uniunea Europeană, precum și România, beneficiază de condiții favorabile si foarte favorabile pentru cultivarea de astfel de culturi cum ar fi: lucerna, soia, mazărea sau fasolea. Prin extinderea în cultură a acestora s-ar putea asigura o contribuție semnificativă la reducerea importurilor Uniunii Europene de produse proteice fapt foarte puțin stimulat astăzi. Trebuie menționat totodată ca aceste culturi sunt plante ameliorative pentru sol, contribuind în mod direct la practicarea unei agriculturi durabile în consens cu nouă politică PAC, motiv pentru care, într-un Program European de creștere a volumului de culturi proteice în Uniunea Europeană, va trebui să se acorde un sprijin suplimentar cultivatorilor implicați în acest program”, subliniază Federația PRO AGRO.
Atenție mai mare pentru agricultura ecologică
Agricultura ecologică ar trebui să câștige mai mult teren după 2020, în viziunea Federației PRO AGRO. În acest sens ar trebui să se ia o serie de măsuri printre care utilizarea unor tehnologii cu standarde reduse de poluare precum: doze reduse de pesticide; doze fracționate de azot; cultivarea plantelor fixatoare de azot pentru reducerea dozelor de îngrășăminte chimice cu azot; practicarea unei agriculturi de precizie prin aplicarea unor tratamente sau fertilizari variabile prin optimizarea nevoilor plantelor la nivel micro.
Pentru ameliorarea rentabilității fermelor, indiferent de dimensiunea acestora, este necesar un sprijin financiar compensatoriu pentru suprafețele la care se aplică astfel de măsuri: ”Această noțiune presupune în general o abordare radicală, foarte greu de practicat presupunând constrângeri cu reguli stricte și complicate pentru agricultorii care o practică. Din acest motiv credem că poate prezintă interes și abordarea parțial a acestui deziderat, contribuind fără echivoc într-o măsură mai mică la durabilitatea practicilor agricole, la siguranța alimentelor și la creșterea calității acestora”.
După 2020, fermierii Federației PRO AGRO au ca obiective stabilite:
– Plățile directe nu trebuie condiționate de dimensiunea exploatației atât timp cât singurul criteriu care stă la baza acordării este cultivarea hectarului de teren sau deținerea animalelor care fac obiectul cererii de plată
– Egalizare a nivelurilor plăților directe între statele membre;
– Eliminarea criteriilor istorice de distribuire a fondurilor plăților directe;
– Continuarea aplicării schemei de plată unică pe suprafață în statele membre, încorporată în UE după 2004;
– Lăsarea la latitudinea statelor member a posibilității de aplicare și majorare a fondurilor pentru sprijinul cuplat în anumite sectoare (în special în domeniile social, economic și economic) semnificație ecologică), dar cu o mai mare flexibilitate a acestui instrument, prin posibilitatea de aplicare în mai multe sectoare, decât în prezent, în cadrul angajamentelor asumate ale UE în cadrul OMC;
– Acordarea unei intensități a sprijinului pentru producerea culturilor proteice care are un grav deficit la nivelul UE rolul lor în creșterea calității ecosistemelor;
– Includerea unor noi subvenții directe pentru datorită importanței esențiale a apiculturii pentru conservarea și menținerea echilibrului ecologic și biologic diversificat;
– Actuala politică de ecologizare este compromisul adecvat între politicile tradiționale (sprijin pentru venituri) și noile provocări pentru mediu și climă și fiecare schimbare potențială a cerințelor ar trebui să rezulte din evaluarea de la aplicarea lor până în prezent și să fie prevăzut financiar în bugetul PAC după 2020;
– Sprijinul acordat fermelor agricole ar trebui să fie în continuare orientat doar către activitățile agricole iar definiția pentru „tânăr fermier” ar trebui revizuită cu fiecare persoană sub 40 de ani care se conformează;
– Este necesară simplificarea reală atât pentru fermieri, cât și pentru administrație a procedurilor de implementere a plăților directe inclusive prin utilizarea digitalizării, a teledetecției și IT pentru a stabili eficiența, sistemele de aplicare și controlul mai precis și de calitate;
– Adoptarea unor forme de sprijin direct și de stabilizare a veniturilor agricole aplicate fermierilor după modelul din SUA și Canada, ca instrumente suplimentare, voluntare sau pilot.
Citiți și:
DECIZII privind SUBVENȚIILE AGRICOLE. Daniel Botănoiu, MADR: ”Nu vrem PLAFONAREA PLĂȚILOR!”. Ce susține ROMÂNIA pentru SPRIJINIREA FERMIERILOR!
