• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • DECIZIE URIAȘĂ pentru FONDURILE EUROPENE: CONDIȚIILE ÎN PLUS – INTERZISE DE LA BRUXELLES!

    Roxana Dobre -

    Măsură menită să vină în sprijinul fermierilor români care se plâng că legislația pentru fonduri europene este mult mai încurcată în România decât în alte state membre. De vină ar fi suprareglementarea, un ”fenomen” pe care europarlamentarul Daniel Buda și-a propus să îl stopeze!

    Autoritățile nu vor mai putea să introducă condiții în plus față de cele impuse de instituţiile de la Bruxelles. Veste este extrem de bună pentru producătorii agricoli români care se plâng constant că pierd sume importante de bani sau renunță la proiecte europene pentru că funcțonarii publici interpretează cum vor legislația europeană. Aceasta din urmă este uneori flexibilă tocmai ca țările membre să adapteze aceste condiții în funcție de nevoile și specificitatea țării lor.

    Europarlamentarul (PNL, PPE), membru al Comisiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, Daniel Buda, anunță în cadrul unui interviu pentru Ziarul Bursa că a depus în Parlamentul European amendamente în sensul interzicerii statelor membre a posibilităţii de a mai adăuga condiţionalităţi pe lângă cele impuse de instituţiile de la Bruxelles.

    ”(…) Date fiind complexitatea problemelor semnalate de fermieri şi anvergura problemelor din agricultură, consider că autorităţile române trebuiau să dea dovadă de o capacitate administrativă consolidată în vederea creşterii gradului de absorb­ţie a fondurilor europene, mai ales în domenii cheie cum este agricultura. Şi în primul rând ar trebui să se abţină să mai adauge condiţionalităţi peste cele venite de la Bruxelles. Suprareglementarea este cea mai grea boală a României. Şi mai rău este că pare incurabilă. Tocmai de aceea am depus împreună cu alţi colegi europarlamentari amendamente în sensul interzicerii statelor membre a posibilităţii de a mai adăuga condiţionalităţi pe lângă cele impuse de instituţiile de la Bruxelles”, a explicat oficialul.

    Acesta a arătat că, în opinia sa, gradul de absorbţie a fondurilor europene din sectorul agricol este unul ”rușinos” raportat la cel al altor țări europene. ”La finele anului anterior, gradul de absorbţie a fondurilor europene din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 a ajuns la 33%, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale efectuând plăţi de 2,3 miliarde de euro, dintr-un plafon total alocat de peste 8,1 miliarde de euro. Putem aprecia gradul de absorbţie a fondurilor europene din sectorul agricol ca fiind unul foarte bun dacă comparăm cu gradul de absorbţie din alte sectoare din România. Însă, dacă ne raportăm la ţări precum Polonia, o ţară fruntaşă în clasamentele europene privind absorbţia fondurilor, atunci gradul de absorbţie a fondurilor europene în sectorul agricol din România este unul ruşinos, cu atât mai mult cu cât exerciţiul financiar actual a început în 2014”, a mai punctat Buda.


    Te-ar mai putea interesa

    Câte kg are un metru cub de lemne în funcție de tipul lemnului Cum aflăm greutatea unui porc fără cântar. Formula de calcul numărul de kg în viu și carcasă Colinde de Crăciun în versuri. Top 10 cele mai frumoase colinde românești

    Ultimele știri

    Ministrul Barbu – cel mai mare regret după primul mandat. ”Aștept o analiză de la Consiliul Concurenței” Florin Barbu vrea să crească subvenția APIA la hectar Subvenții APIA 2025. Data la care se reiau plățile către fermieri după Anul Nou