Cum a scăpat un crescător de capre de intermediari şi şi-a creat propria casă de comenzi

agrointeligenta.ro - 3 iunie 2013 03:42

Iulian Micu (59 de ani) a lucrat în anii ’90 în domeniul telecomunicaţiilor după care şi-a dorit propria afacere: ferma Caprina.

A încercat în diverse domenii precum croitorie, tipografie, tâmplărie PVC şi altele. Din 2007 se ocupă cu creşterea caprelor. În prezent a ajuns să aibă aproape 330 de capre, o fermă modernizată cu unităţi de păstrare şi procesare şi o casă de comenzi cu peste 2.000 de clienţi permanenţi. Laptele şi brânza de la fermă nu ajung niciodată în magazine ci doar la uşa clienţilor, persoane fizice.

Nu este primul crescător de capre care spune că afacerea îi merge strună şi că nu produce la fermă atât lapte câtă cerere e pe piaţă. Însă succesul pentru Iulian Micu are un preţ. Deşi obişmuit până nu demult cu viaţa la oraş, a ajuns practic să locuiască la fermă.

„Am căutat provocări noi, mi-am dorit să fac ceva ce-mi place şi care să mă mulţumească. Nu am avut reuşite din prima zi, dar perseverenţa a dat roade. Pentru ca afacerea să meargă, am ajuns acum să locuiesc la fermă, mai precis la capăt de grajd unde am amenajat camera în care locuiesc zi şi noapte”.

Capre Saanen pentru ameliorarea rasei

„La Caprina” se numeşte ferma lui Iulian Micu. Afacerea este gestionată împreună cu fiul său de 28 de ani, care este şi administratorul fermei, Ştefan Micu. Mai are angajaţi şi doi zilieri.

Ferma de capre se afla în Toporu, în sudul României, pe graniţa judeţelor Giurgiu şi Teleorman, la 60 de kilometru de Bucureşti. Suprafaţa pe care se întinde gospodăria este de 15 hectare, loc unde se găsesc 9 grajduri, un fânar, un castel de apă şi teren arabil. Pe cele 8 hectare de teren agricol nu a fost cultivat nimic până în prezent, însă cât de curând fermierul are de gând să cultive porumb de siloz. Ferma de la Toporu, amplasată în plin câmp, este de fapt un fost IAS, care aparţine unui prieten de familie şi pe care Iulian Micu l-a închiriat.

Caprele de la fermă, pentru a da o producţie bună de lapte au fost selecţionate cu atenţie în ultimii patru ani. Caprele sunt din rasele Carpatină şi Albă de Banat. Pentru ameliorare a folosit rasa cea mai productivă la lapte, Saanen, importată din Franţa, dar cumpărată din România, de la Brăila.

„Acum, avem numai capre crescute pentru lapte. Producem şi comercializăm numai lapte şi produse din lapte. Caprele sunt exploatate în stabulaţie, în cele mai bune condiţii în două grajduri de la fermă”, a precizat Iulian Micu.

Laptele nu intră în contact cu aerul

În caz de nevoie, dacă cumva apar probleme, se apelează la medicul veterinar de circumscripţie.

„La început, când am pornit afacerea cu capre eram singurul din zonă. Acum mai sunt vreo doi fermieri , dar şi alţi crescători independenţi. Am avut noroc că nu au fost probleme cu animalele, nu au fost boli grave. De unul singur am învăţat cum se face furajarea, ce medicamente se dau la animale şipentru asta m-am documentat citind cărţi şi de pe internet. Acum am ajuns să avem un profit care ne permite să trăim. Am învăţat şi căpătat experienţă şi din greşeli. În primul an am avut o pierdere masivă, am stricat tone şi tone de lapte încercând să prepar eu diverse brânzeturi”, îşi aduce aminte fermierul.

Ferma este dotată cu sală de muls mecanic, modernă, cu 16 posturi. În dotare sunt: instalaţie de muls, tanc de inox pentru păstrare şi răcire cu păstrarea temperaturii constante la 4 grade Celsius. Sală de preparat brânza include vana de inox (fabricată la comandă) pentru pasteurizarea laptelui, prese şi forme diverse. Camera cu crinte pentru maturare şi camera de depozitare sunt dotate conform standardelor cu aer condiţionat. Transportul de la sala de muls către sala de preparare a brânzei se face prin circuit dublu, astfel laptele nu intră deloc în contact cu aerul.

Credite bancare pentru investiţii

Secţia de producţie a fost construită de la zero de fermierul Iulian Micu şi are 12X7 metri. Este dotată cu cameră frigorifică, cameră de maturare, incintă termostatată, boilere electrice pentru apă caldă, hidrofoare şi altele. Pentru a o putea construi, finisa şi dota cu utilaje a făcut un credit la bancă de 150.000 lei. Iar utilajul de ambalat lapte, cumpărat la mâna a doua şi complet recondiţionat a costat 15.000 lei.

Produsele de la fermă, ajung la consumator ambalate şi nu oricum. Astfel, pentru laptele de capră crud, integral, se folosesc pentru ambalare pungi vidate.Samântâna pasteurizată se livrează la sticle de jumătate de litru, iar iaurtul natural de băut se livrează în recipiente de un litru. Pentru brânză telemea, caş dulce şi urdă dulce care acum sunt livrate vrac în pungi, urmează să se achiziţioneze o maşină de ambalat în vid.

Internetul şi reclama pentru casa de comenzi a fermei

„Toate produsele de la ferma noastră sunt naturale, fărănici un fel de conservanţi. Desfacerea produselor se face numai prin casa noastră de comenzi. Fiul meu Ştefan, care este şi administrtorul firmei se ocupă de comenzi. El face şi distribuţia, direct la uşa clientului. El preia comenzile, face liste şi mi le transmite mie pentru a pregăti marfa. Avem pagină de prezentare pe Facebook, dar şi propriul site. Comanda poate fi lansată online sau telefonic. Trebuie să menţionăm că am făcut de câte ori ne-am permis reclamă în ziare, la radio, la televiziuni etc.”, spune Iulian Micu.

Pntru livrări ferma deţine două maşini frigorifice luate în leasing pe o perioadă de cinci ani.

„Produsele de la firma noastră nu se găsesc în magazine. Ne-am adaptat la retail. Toţi clienţii noştri sunt din Bucureşti. Practic, e un fel de abonament. În fiecare zi din săptămână livrăm în câte un sector al Capitalei, direct la uşa solicitantului. Plata se face a livrare. Nu facem faţă la câţi clienţi avem, cererea este foarte mare. Nu facem stoc de produse, procesăm laptele doar în funcţie de comenzi. Perioada cea mai solicitantă pentru distribuţie este martie-noiembrie. Baza de date include 2.000 de clienţi numai din Bucureşti”, declară Ştefan Micu (28 de ani), absolvent al unei facultăţi de Informatică-Management, administrator de ferma.

Brânză, lapte, iaurt şi specialităţi

La ce preţuri se vând produsele de la ferma „La Caprina”: laptele de capră – 6 lei /litru; telemea proaspătă – 24 lei /kilogramul; urda dulce – 17 lei /kg; caş dulce – 24 lei /kg; iaurt – 8 lei/ kg; smântână – 18 lei /kg; brânză dulce – 20 lei /kg; zer – 1,5 lei /kg; brânză specialitatea casei (reţetă proprie) – 30 lei /kg şi brânză telemea maturată – 27 lei/ kg.

Carnea de capră se vinde foarte rar, spune Iulian Micu, ferma fiind specializată pe producţia de lapte, iar anul acesta iezii s-au vândut la 4-5 zile pentru a nu fi afectată producţia de lapte.

Anul trecut, datorită secetei furajele au fost foarte greu de procurat şi producţia de lapte a fost ceva mai mică de obicei. Producţia de furaje a fermei este mică, cantitatea cea mai mare fiind cumpărată de pe piaţa zonală.
Cea mai gravă problemă cu care se cnfruntă fermierul este lipsa forţei de muncă.

„Lucrăm în prezent cu doi zilieri, însă în general este extrem de greu să găseşti oameni care să lucreze la fermă. E o problemă”, susţine Iulian Micu.

Producţia de lapte procesată în funcţie de cerere

În medie, producţia zilnică de lapte de la fermă este de 500 litri. O capră dă zilnic până în doi litri de lapte, iar perioada dde lactaţie este de 270 zile pe ani.
Fermierul de la Toporu precizează însă că în perioada de început a afacerii, desfacerea produselor nu a mers tocmai bine.

„La începuturi, când nu mă pricepeam foarte bine am făcut brânză din lapte, dar m-am trezit că nu am cui să o vând. Apoi, am fost nevoit, în al doilea an, să vând laptele de capră la o fabrică de procesare din Giurgiu cu 0,8 lei pe litru. Am mai vândut laptele şi la alt procesator din Giurgiu, am mai avut comenzi de lapte de la o fabrică de îngheţată etc. Acum vindem singuri toată producţia de la fermă, nu apelăm la nici un fel de intermediari”, a mai menţionat Iulian Micu.

Ce sfaturi le dau specialiştii celor care doresc să crească capre

Caprele sunt mult superioare oilor, acestea sunt mai puţin pretenţioase la hrană şi au o producţie bună de lapte, rasa autohtonă carpatină asigurând în medie 1,5 litri de lapte pe zi, pe durata a nu mai puţin de opt luni pe an.
Medicul veterinar Ion Popescu precizează că, în general, bolile care apar la capre pot fi preveniteşi tratate.

Fătările gemelare sau de tripleţi sunt mult mai dese decât la oi. De la capre se utilizează aproape tot: lapte, carne, păr, piele şi bălegarul ca fertilizator. Medicul veterinar recomandă fermierilor să se informeze temeinic şi să solicite sfaturile specialiştilor din domeniu.

„Capra nu are părul des ca la oaie şi trebuie să ai grijă să asiguri un adăpost. De asemenea, trebuie să ştii şi ce rasă de capră creşti, cum e adaptată la climă, la mediu. La hrană, caprele sunt mai puţin pretenţioase decât oile. Caprele se hrănesc şi cu resturi vegetale, furaje, cartofi, mănâncă te miri ce. Caprele sunt adaptate la terenuri dificile, pot păşi pe stânci, pe poteci cu pietriş. La păşunat însă trebuie atenţie, caprele pot distruge puieţii şi plantele. Ele fiind adaptate la un mediu dificil, ciobanii trebuie să fie atenţi când le scot la păşunat ca să nu se distrugă arboretul”, a precizat medicul Ion Popescu.