Piaţa cerealelor stă pe un butoi de pulbere – Frica de OMG-uri închide porturile lumii pentru grâul american
agrointeligenta.ro -
Cursul preţului grâului a fost deterunat după ce SUA, cel mai mare exportator de grâu al lumii, se confruntă cu o criză a porturilor închise, după ce mai multe naţiuni partenere, precum Japonia şi Coreea de Sud, mari cumpărătoare, au decis să-şi suspende parţial achiziţiile de teama seminţelor modificate genetic pe care acestea le-ar putea conţine.
Organismele Modificate Genetic au un statut controversat – făcând obiectul unor polemici aprinse între specialişti şi generând o adevărată fobie printre consumatori. În absenţa unor dovezi concludente care să indice potenţialul lor patogen, dar şi al unor garanţii serioase care să îl infirme, bazate pe studii şi modele ştiinţifice, politicile ce reglementează dezvoltarea şi utilizarea acesor culturi variază de la o ţară la alta în funcţie de puterea grupurilor de presiune ce susţin una sau alta dintre poziţii.
Diferenţele de reglementare devin relevante pe piaţa internaţională a mărfurilor agricole atunci când marii producători au atitudini mai permisive decât marii cumpărători sau decât marea majoritate a cumpărătorilor. Aceasta înseamnă că ei pot oferi pieţei o cantitate foarte mare de produs pe care marii cumpărători sau marea majoritate a cumpărătorilor să o considere neconformă. Pentru a nu bloca piaţa, în jocul cererii şi ofertei a fost introdusă regula că furnizorul trebuie să se conformeze regulilor cumpărătorului – altfel spus Producătorii Pro-OMG vând Cumpărătorilor Anti-OMG doar produse sau mărfuri Non-OMG. Aşa funcţioneaz piaţa în acest moment. Desigur ca în orice joc, nimic nu garantează respectarea regulilor.
Starea de fapt
Deocamdată nu a fost formulată nicio acuzaţie la adresa furnizorilor americani cu privire la livrarea unor cantităţi de grâu neconform cu reglementările beneficiarilor în materia Organismelor Modificate Genetic. Nici deciziile Japoniei şi Coreii de Sud de a suspenda importurile americane nu sînt definitive şi absolute ele fiind în vigoare pînă la finalizarea analizelor de profil. Desigur, chiar şi aşa, consecinţa este că navele cu grâu venite din SUA, nu pot intra în porturile nipone şi coreene.
Şi Uniunea Europeană a recomandat celor douăzeci şi şapte de membri ai săi să intensifice controalele având ca obiect pezenţa OMG-urilor în livrările de grâu venite din Statele Unite, nefiind însă luată nicio decizie privind închiderea porturilor.
Coreea de Sud a importat anul trecut din SUA aproape 5 milioane de tone de grâu – jumătate din totalul importurilor de grâu efectuate. Şi în cazul Japoniei importurile de grâu din SUA reprezintă jmătate din totalul importurilor de grâu.
De unde a plecat totul
Toată această nebunie a început după ce, în urmă cu o săptămână (săptămâna 4 – aprilie), într-o mică fermă din Oregon (80 de acri, 32 de hecare) s-a descoperit că recolta era alterată de un soi de grâu modificat genetic neaprobat. OMG-ul fusese testat de Monsanto între 1994 şi 2005, dar abandonat de mai multă vreme. Modalitatea în care soiul modificat genetic a ajuns la ferma din Oregon rămâne încă o necunoscută. În perioada proiectului, Monsanto testase soiul în cauză în aproape zece state inclusiv în Oregon. Ca multe alte soiuri dezvoltate de Monsanto, şi acesta trebuia să fie rezistent la Roundup, un ierbicid cu spectru larg. Soiul a fost declarat sigur pentru consum uman în 2004 de US Food and Drug Administration dar compania a abandonat programul de dezvoltare comercială.
La nivelul pieţei, cursul grâului a fost deterunat
Toată această criză de încredere a deturnat cursul anticipat al preţului grâului pe piaţa internaţională. În primele două trimestre ale anului, preţul grâului a urcat odată cu subţierea stocurilor la nivel mondial – stocuri sub-alimentate în urma pierderilor provocate recoltei de seceta de anul trecut – cu atingerea unui maxim în luna iunie. Începând cu al treilea trimestru, preţul grâului era aşepat să o ia în jos, recolta din acest an urmând să fie, la nivel mondial una foarte bună – a doua sub record, potrivit estimărilor FAO, susţinută până acum de evoluţiile şi previziunile meteo pentru toate regiunile importante.
Blocarea, chiar şi temporară a livrărilor de grâu din Statele Unite, primul mare exportator de grâu al lumii, are efectul unui cutremur la nivelul pieţei internaţionale dată fiind ponderea acestora în definirea ofertei mondiale. Mişcarea este de natură să prelungească perioada de creştere a preţului grâului la nivel internaţional cu cel puţin câteva săptămâni dincolo de momentul aşteptat iniţal pentru căderea acestuia şi răstoarnă toate „pariurile” făcute pe contracte futures în prima jumătate a anului.
În acest moment la Chicago Board of Trade, bursa de mărfuri din Chicago, preţul unui buşel de grâu a ajuns la 703 cenţi, cea mai mare valoare din ultimele trei săptămâni, revenind după ce pe 2o mai fusese 680 cenţi, cea mai scăzută valoare din ultimele 2 luni.
Prelugirea stării de fapt poate avea efecte infinit mai grave atât în SUA cât şi pe piaţa internaţională a produselor agricole – din pierderea încrederii în livrările americane decurgând izolarea, scăderea cererii la export şi în final dereglarea balanţei internaţionale dintre cerere şi ofertă cu consecinţe calculate în multiplicarea geometrică a preţului grâului.
Grâul şi OMG-urile
La nivel mondial, după datele International Service for the Acquisition of Agribiotic Applications (ISAAA), 170 de milioane de hectare sînt ocupate de culturi modificate genetic. Culturile cele mai „modificate genetic” fiind soia şi bumbacul – 81% din totalul suprafeţlor cultivate la nivel global, porumbul – 35% din totalul suprafeţlor cultivate la nivel global şi canola – 30% din totalul suprafeţlor cultivate la nivel global. SUA sînt de departe ţara cu cel mai mare număr de hectare acoperite de culturi modificate genetic – 65,5 milioane de hectare – porumb, soia, bumbac, canola sfeclă de zahăr, alfalfa, papaya. Nici la nivel mondial nici în SUA grâul însă nu face parte din lista culturilor modificate genetic.
„O genă – o proteină”… sau mult mai mult
Cele mai serioase critici aduse culturilor modificate genetic invocă caducitatea modelului „o genă – o proteină” pe baza căruia s-a sprijinit dezvoltarea întregului secor de cercetare şi producţie de profil.
Thierry Vrain, un cercetător implica o vreme în domeniu, îşi exprimă rezervele în felul următor:
„Ingineria genetică are o istorie de 40 de ani şi se sprijină pe o ipoteza veche de 70 de ani „o genă – o proteină”, potrivit cărei fiecărei gene îi corespunde unei singure proteine – ipoteză demonstrată ca fiind greşită de Proiectul Human Genome, finalizat în 2002. Întreaga paradigmă a tehnologiei ingineriei genetice se bazează pe o înţelegere greşită a lucrurilor. Orice cercetător ştie acum că unei gene îi corespund mai multe proteine şi că inserând o proteină într-o plantă, aceasta poate contribui la apariţia unor proteine „rele” – unele dintre aceste proteine fiind alergice şi toxice”
Pe de altă parte cercetătorii fideli industriei susţin că şi acest argument se sprijină pe „speculaţie” – neexistând niciun studiu relevant care să indice dezvoltarea unor proteine „rele” ca urmare a manipulărilor genetice realizate – cauza alergilor şi a unor maladii acolo unde acestea au apărut putând în egală măsură fi alta.
Surse: New York Times, Washington Post, FAO, OccupyMonsanto360.org, ISAAA, USDA, Monsanto, New Scientist.
