PRODUCȚII MARI LA GRÂUL PANIFICABIL? În Anglia, DA! IATĂ CUM!
Horia-Victor Hălmăjan – Agrointeligența
Tehnologiile cu care se pot obține producții mari la grâul panificabil se aplică și în fermele din Anglia. Fermierii reușesc, cu câteva adaptări tehnologice, să aibă producții de peste 11 t/ha, cu un conținut de proteină de 13%.
Cultură de grâu în Anglia (rezumat):
• Producţii de 11-12 t/ha cu 13% proteină.
• Sămânţă de calitate produsă și tratată în fermă.
• Procentul de proteină depinde de soi și de „azotul din sac” (250 kg N/ha).
• Se folosesc multe oligoelemente și stimulatori, dar ieftine și aplicate în urma analizelor de țesut vegetal (frunze), făcute la fiecare soi, de 4 orii în perioada de vegetație.
• Pentru a putea recolta la umidități mari (25%), se folosește glifosatul înainte de intrarea combinelor.
• Controlul bolilor se face prin 4 tratamente cu fungicide. Când atacul este redus, produsele ieftine sunt la fel de eficace.
Gheorghe Ionescu-Șișești spunea în anii ’30 că piața grâului de calitate va fi întotdeauna interesantă pentru producători. Iată că are dreptate și când este vorba de fermieri din ploiosul Albion.
Producţii mari, de 11-12 t/ha, cu 13% proteină, MH de 76 kg/hl și Indicele de cădere (indicele Hagberg) de 250, se pot obține și în Anglia.
Iată câteva informaţii despre cum se obține un astfel de grâu
Bonificarea primită pentru grâul panificabil este de 15 lire/t, aproximativ 81 de lei/t. Din acest motiv, un fermier cu 1.050 ha (2 angajați permanenți), a hotărât să aplice o tehnologie specifică acestui scop.
1. În primul rând folosește soiuri noi, din grupele 1 și 2 de calitate. Le alege în funcţie de rezultatele obținute în testele efectuate în fermă, coordonate de cooperativă (cam ce face APPR la noi).
2. În aceste teste, fermierul a folosit tehnologia pe care a ales-o singur, lucru care l-a ajutat să aleagă mai ușor soiurile și itinerarul tehnic pentru ferma sa.
3. Spre deosebire de noi, la cultura grâului în Anglia, multe probleme apar din cauza excesului de umiditate, nu a secetei (buruienile sunt mai dificil de controlat, absorbția elementelor nutritive se face mai greu, solul se tasează mai ușor etc.).
4. Din aceste motive folosește cât mai mulți fertilizanți organici (composturi, nămol de la stația de epurare pe care-l aplică înainte de a semăna rapiţa).
5. Folosește tehnologii care previn și înlătură compactarea solului favorizată de terenul cu exces de umiditate.
6. Sămânţa de grâu este obținută (multiplicată) și tratată în fermă, deoarece a fost nemulțumit de calitate variabilă a celei cumpărate. Iată așadar că aceste probleme nu se întâlnesc numai în România.
7. Umiditatea mare impune un program cu 4 tratamente cu fungicide. Fermierul a utilizat două variante cu o diferență de preț de 64 lire/ha (345 lei/ha). Într-un an cu mai puține precipitații cum a fost cel de anul trecut, atacul bolilor a fost mai mic, iar fungicidele mai ieftine au avut același efect asupra producţiei cum l-au avut cele de ultimă generație, cu un preț de 2,56 ori mai mare (106 lire/ha față de 41 lire/ha).
8. În Anglia, pentru 11-12 t/ha cu peste 12% proteină, se utilizează 250 kg N/ha, în 3 fracții aplicate: la începutul alungirii paiului (75 kg N/ha), la 1-2 noduri vizibile (100 kg N/ha) și la apariția frunzei stindard (75 kg N/ha). La unele soiuri se mai folosesc 40 kg N/ha suplimentar.
9. Se utilizează îngrăşăminte lichide și se aplică sulf la fiecare fracție de azot.
10. Sistemul de fertilizare cu doză variabilă pe care l-a folosit până acum (senzori pe rampa de aplicare a îngrăşămintelor lichide), nu a avut rezultate convingătoare.
11. Folosește un program cu 3 regulatori de creștere pentru evitarea căderii.
12. Folosește oligoelemente mangan, magneziu, bor, zinc, cupru, aminoacizi și biostimulatori, dar numai în funcţie de 4 analize foliare care sunt făcute la fiecare soi în timpul perioadei de vegetație.
13. Microelementele și biostimulatorii costă în anii normali 16 lire/ha (90 lei/ha). În cei secetoși, prețul se poate dubla.
14. Deoarece se recoltează la 24-25% umiditate se folosește, cât s-o mai putea, glifosatul.
15. Fiecare soi este stocat separat.
Acest text este semnat de dr. ing Horia-Victor Hălmăjan, Senior Editor Agrointeligența și Conferențiar la USAMV București, Facultatea de Agricultură – Departamentul Științele Plantelor
