APPR LA BRUXELLES: Problemele PORUMBULUI ROMÂNESC – în dezbatere la Parlamentul European
agrointeligenta.ro -
Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) a reprezentat agricultura românească la cea mai importantă dezbatere axată pe cultura porumbului și perspectivele sale în noua Politică Agricolă Comună (PAC). Evenimentul a avut loc marți, 22 mai, la Bruxelles, în Parlamentul European, iar România, alături de Franța, au avut ocazia să aducă în atenția europarlamentarilor și altor decidenți europeni care sunt problemele cu care se confruntă fermierii.
APPR a fost desemnată de către ministrul agriculturii Petre Daea pentru a reprezenta fermierii români la acest eveniment-cheie. Din partea asociației, prezentarea a fost susținută de Cristina Cionga – Consilier Relații Guvernamentale și Cooperare Externă APPR, și a atins mai ales problemele cu care se confruntă cultivatorii de porumb din țara noastră.
Prima pe lista problemelor porumbului românesc a fost dezbătută chestiunea interzicerii utilizării neonicotinoidelor pentru culturile de câmp.
”Se așteaptă de la fermierii europeni să devină din ce în ce mai competitivi pe piața globală, concomitent cu o creștere a restricțiilor tehnologice și a limitărilor ce li se impun. De multe ori se pare că oricât de mult se conformează fermierii cu toate normele privind siguranța mediului și a lucrătorilor, decidenții optează pentru cea mai simplă soluție: interzicerea produsului, o decizie care, fără îndoială, nu răspunde nevoilor din diferitele regiuni agricole ale Europei. Cel mai recent exemplu este interzicerea neonicotinoidelor. Avem încredere în concluziile EFSA, dar suntem surprinși că agenția nu a propus managerilor de risc o serie de soluții care să permită păstrarea acestor produse pe piață. Pentru România, subiectul este unul deosebit de relevant și de fierbinte întrucât ne confruntăm cu o presiune foarte mare din partea atacurilor dăunătorului Tanymecus spp., pe circa 750.000 de hectare, majoritatea suprafețelor fiind situate în câmpiile Dunării, zona agricolă principală a țării. Interzicerea completă a neonicotinoidelor pentru tratamentul semințelor, în absența altor soluții pentru a combate acest dăunător, pune în pericol producțiile de porumb, floarea-soarelui și rapiță, trei culturi agricole principale ale României”, a spus Cristina Cionga în fața europarlamentarilor și a altor reprezentanți de la Bruxelles, inclusiv a celor din partea organizațiilor de mediu.
Porumb după porumb? UE nu mai vrea!
Un alt subiect ”fierbinte” pentru agricultorii români a fost impunerea rotației culturilor pentru porumb, o măsură care ar duce multe afaceri agricole la faliment. În favoarea fermierilor vin argumenele științifice și din teren care arată că nu sunt motive pentru ca după cultura de porumb, aceeași suprafață să nu o poți cultiva tot cu porumb. O astfel de decizie ar afecta mai ales producătorii care au investit în sisteme de irigații, sisteme pe care le dedică mai ales culturii porumbului, o cultură care în multe zone ale României are producții modeste în anii tot mai deși cu secetă. Confruntați cu deficit de precipitații, fermierii fără irigații au ca singură soluție cultura de porumb, iar acest an este reprezentantiv întrucât mulți agricultori au fost nevoiți să întoarcă suprafețele însămânțate cu rapiță, floarea-soarelui sau soia, după ce aceste culturi n-au avut răsărire sau au fost compromise in primavara datorita lipsei de apă.
Fermierii mici, afectați și ei
De cultura porumbului depind cele mai multe ferme din România, a arătat reprezentanta APPR în Parlamentul European. Porumbul este o cultură importantă nu doar pentru exploatațiile medii și mari, ci și pentru fermele mici, de subzistență, fiind cunoscut fenomenul de polarizare al afacerilor agricole în România. Circa 30% din totalul suprafețelor agricole sunt exploatate de mici fermieri care reprezintă 90% din numărul total al exploatațiilor și care lucrează fiecare suprafațele de sub 5 hectare. Aceste ferme asigură sursele de venit pentru milioane de români care sunt implicați în agricultură. Pentru această categorie vulnerabilă, cultura porumbului este cea mai sigură pentru a-și asigura traiul de zi cu zi al familiilor și pentru a-și putea hrăni animalele. De aceea orice limitare a utilizării diferitelor produse sau tehnologii are un impact major în special pentru micii fermieri sau pentru fermierii specializați pe anumite tipuri de cultivare (de exemplu în producerea de sămânță de porumb).
În încheiere, APPR a arătat că întreaga comunitate de fermieri din Uniunea Europeană trebuie sprijinită pentru a putea fi competitivă pe piața mondială: ”Comunitatea noastră este dedicată construirii unei încrederi în rândul consumatorilor, al lanțului de valorificare, al organismelor de reglementare și al societății în general, o încredere care să aibă la bază asigurarea unor produse sigure și la un preț accesibil. Vrem să avem un dialog semnificativ cu instituțiile UE, inclusiv sau mai ales cu comisiile relevante de la nivelul Parlamentului European, întrucât soluțiile trebuie să fie rezultatul unui proces care să includă toate părțile implicate”.
Următoarea rundă de discuții, pe 5 iunie. Tot la Bruxelles
O urmatoare rundă de discuții pe tema problemelor cultivatorilor de porumb și a sectorului vegetal în general va avea loc pe data de 5 iunie la Bruxelles, cu ocazia primului Congres European al Porumbului. Acest eveniment de amploare are loc la COPA-COGECA, iar din partea României va participa o delegație APPR.
Asociația Producătorilor de Porumb din Romania este o organizație profesionala a fermierilor care are ca scop promovarea culturii de porumb prin aplicarea tehnologiilor performante de cultivare. Membrii APPR sunt fermieri direct implicati în activitățile asociației. APPR reprezintă interesele fermierilor din România și face parte din Confederația Europeană a Producției de Porumb. Obiectivele principale ale APPR sunt furnizarea de expertiza tehnica și asigurarea comunicării de ordin tehnic, economic și legislativ pentru membrii săi dar și pentru alte organizații cu profil agricol din România.
În România, suprafața cultivată cu porumb în 2017 a depășit 2.570.000 ha.
