• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • MODELUL UNEI FERME DE VACI DIN FRANȚA: Cum reușește crescătorul de animale SĂ VÂNDĂ FĂRĂ SAMSARI!

    Roxana Dobre – Agrointeligența

    Problema prețurilor mici pe care le primesc producătorii din zootehnie pare să nu existe printre fermierii din Franța. Crescătorii de animale din regiune au găsit soluțiile pentru ca ferma să devină profitabilă și fără subvenții agricole sau alte ajutoare de la stat. Europarlamentarul Mihai Țurcanu a povestit pe pagina personală de Facebook care sunt diferențele majore între fermierii români și francezi și cum au găsit cei din urmă ”rețeta succesului”.

    ”Diferențele dintre laptele românesc și cel francez se văd cel mai bine la raft. Dacă laptele din Franța este mai scump, mai băgat în seamă de către procesatori și mai apreciat de către cumpărători, este pentru că aici producătorul, mic, mare, mijlociu, știe ce are de făcut pentru a își face marfa vandabilă. În Franța managementul fermei primează și totul se face cu cap”, este concluzia la care a ajuns eurodeputatul român.

    Acesta a relatat că recent a mers într-o fermă de vaci localizată în Geispolsheim, la câțiva kilometri de Strasbourg, împreună cu colegul său, Daniel Buda.

    ”100 de hectare de teren de jur-împrejurul fermei. Terenul este exploatat în întregime întru folosul fermei proprii. Nimic nu se pierde, nimic nu se investește inutil. Fermierul francez este pragmatic și calculează venitul pentru fiecare animal pe care îl are și pentru fiecare centimetru de teren. Știe că are putere de negociere și că ferma lui este băgată în seamă pe piață cu cât ferma sa este mai mare”.

    Cei doi eurodeputați români: Daniel Buda – stânga, și Mihai Țurcanu, dreapta

    Crescătorul de vaci francez își asigură de unul singur piața de desfacere

    Proprietarul, crescător de vaci de rasa Charolaise,  le-a mărturisit celor doi europarlamentari români că ”principala lui problemă este să-şi vândă carnea la un preţ decent”. Iar pentru asta își asigură de unul singur piața de desfacere, sună la marile restaurante din zonă, negociază, leagă colaborări și nu se lasă pe mâna intermediarilor sau a procesatorilor.

    Fermierul francez nu are nevoie de forță de muncă, nu se plânge că nimeni nu vrea la munca de jos. Soția, fiul și el sunt cei mai de vază angajați iar restul e înlocuit de …roboți. Echipamente care fac curat, roboții care dau hrana la botul animalului, mașini care le adapă. Tractoare moderne și echipamente agricole noi fac munca fermierului una ușoară.

    ”În Romania sunt puține ferme de vaci automatizate, iar fermierii romanii încă mai hrănesc animalele după tehnologii vechi de acum 23 de ani. Fermierii români se chinuie să supraviețuiască, și profitul cel mai mare îl încasează procesatorii și comercianții. Exploatațiile de creștere a vacilor de lapte sunt în mare parte de subzistență, produc cantități infime de lapte/carne pe care nici nu știu/nu au unde să îl vandă”, mai povestește Mihai Țurcanu.

    Te-ar mai putea interesa

    Românii au la dispoziție un an să intre în legalitate cu construcțiile ridicate fără autorizație Raportul USDA pe septembrie. Cât porumb va recolta România în acest an – cifre în creștere „De aici, de aproape. Din Transilvania”. S-a deschis primul târg de produse locale pentru consumatorii orădeni găzduit de un hypermarket Prima țară UE care a adoptă o lege cu cote fixe de îngrășăminte pentru fiecare fermă Recoltarea porumbului a început în județul Ilfov. Fermierul Daniel Radu estimează producții de peste 6 tone/ha

    Ultimele știri

    Fermierii moldoveni amenință cu proteste dacă TVA pe cereale și oleaginoase crește la 12% Prețul grâului DAP Constanța a scăzut în urma unei postări a președintelui american Donald Trump Două personalități marcante ale agrochimiei românești, comemorate la București de ASAS și USAMV Porumbul francez se îndreaptă spre cea mai slabă recoltă din ultimii 50 de ani Amendamentul care putea ieftini îngrășămintele a fost respins, dar s-a votat un fond de decarbonizare