• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • CIOBANII SUNT FURIOȘI: ”Bișnițarii NU ȘTIU CUM ARATĂ O OAIE, dar îi găsești LA TARABĂ!

    Roxana Dobre – Agrointeligența

    Ciobanii cu munca și bișnițarii cu profitul. Crescătorii de animale se plâng că brânza, lâna sau carnea de oaie nu este plătită la un preț corect iar cei care rămân efectiv cu profitul în buzunar sunt intermediarii care nu stau nicio secundă la muncă în soare sau nu știu ce implică munca la stână.

    Nea Fănel are 69 de ani și crește oi de când se știe. A lucrat în tinereţe ca operator chimist la fabrica de mase plastice din Iaşi, dar asta nu l-a împiedicat să ţină şi stâna. Acum e la pensie şi se ocupă de cele 300 de oi şi capre, împreună cu fiul său. „Ne ocupăm noi pentru că nu găsesc oameni să vină la treabă. Unul cerea 2.000 de lei, două pachete de ţigări pe zi, mâncare şi băutură. «Da, bine! Înseamnă că tu ai ajuns patron şi eu sluga ta», i-am spus”, mai spune crescătorul din satul Bogdăneşti, județul Iași.

    Crescătorul merge la Iaşi o dată pe săptămână la piaţă în Alexandru, cu câte 60-70 de kilograme de caş, pe care îl dă cu 18 lei pe kilogram. Îl supără bişniţarii care încearcă să-i cumpere câte 20-30 de kilograme pe te miri ce. „Ştiu unul din Podu Roş, l-am întrebat «Da unde ţii tu oile acolo la tine în Podu Roş?» Sunt bişniţari care nici nu ştiu cum arată o oaie sau cum se face brânza. Dar îi găseşti la tarabă şi vând cu 20 de lei kilogramul”, povesteşte nea Fănel.

    Produce câte 12 kilograme de caş pe zi din lapte de oaie şi capră. Anul acesta nu a vândut mieii din cauza prețului prea mic. „Au venit cumpărători dar voiau cu 6 lei pe kilogram. Bătaie de joc. Le-am zis că dau mielul la 150 de lei bucata, fără cântar, că oricum unul are în jur de 25 de kilograme. O oaie ajunge la 300 de lei. Cu lâna nu am ce să fac, doarme câinele pe ea. Acuşi trebuie să le tund iar, că e cald. Lâna mergea, la fel şi pielicelele. Era o femeie în sat care făcea plapume şi îmi lua ea lâna, dar acum a îmbătrânit. Acu dau lâna la gârlă. Erau darace, unde se scărmăna, se făcea lâna caiere. Acum cine le mai cumpără?”, mai spune bărbatul.

    Articolul integral pe: www.ziaruldeiasi.ro


    Te-ar mai putea interesa

    Piața cerealelor, la zi. Grâul a intrat în recoltare cu frâna trasă, rapița profită de valul de căldură Lege în Parlament pentru creșterea plafonului plăților în numerar la 200.000 de lei Stațiunea Popăuți a obținut certificatele de recunoaștere pentru Karakul Alb și Karakul Roz: ”Sunt creații proprii ale Stațiunii” Președintele Nicușor Dan a promulgat legea care elimină plafonarea pentru procesatorii alimentelor de bază Minimis pentru cultivatorii de lucernă afectați de situația din oierit: 80 euro pe hectar

    Ultimele știri

    Grâul românesc de panificație – producție bună, preț mic. Daniel Radu, fermier: „Este un preț umilitor” Criză de motorină în agricultură? Livrările în ferme întârzie și 4 zile Fermierul Marian Popa a recoltat grâul de sămânță: ”Soiurile românești s-au comportat foarte bine!” Acțiunea FITOS 2026. ANF: Peste 2.200 de operatori controlați și 193 de amenzi aplicate în piața produselor fitosanitare Caniculă și furtuni: harta completă a județelor sub alertă meteo în următoarele două zile