• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • CIOBANII SUNT FURIOȘI: ”Bișnițarii NU ȘTIU CUM ARATĂ O OAIE, dar îi găsești LA TARABĂ!

    Roxana Dobre -

    Ciobanii cu munca și bișnițarii cu profitul. Crescătorii de animale se plâng că brânza, lâna sau carnea de oaie nu este plătită la un preț corect iar cei care rămân efectiv cu profitul în buzunar sunt intermediarii care nu stau nicio secundă la muncă în soare sau nu știu ce implică munca la stână.

    Nea Fănel are 69 de ani și crește oi de când se știe. A lucrat în tinereţe ca operator chimist la fabrica de mase plastice din Iaşi, dar asta nu l-a împiedicat să ţină şi stâna. Acum e la pensie şi se ocupă de cele 300 de oi şi capre, împreună cu fiul său. „Ne ocupăm noi pentru că nu găsesc oameni să vină la treabă. Unul cerea 2.000 de lei, două pachete de ţigări pe zi, mâncare şi băutură. «Da, bine! Înseamnă că tu ai ajuns patron şi eu sluga ta», i-am spus”, mai spune crescătorul din satul Bogdăneşti, județul Iași.

    Crescătorul merge la Iaşi o dată pe săptămână la piaţă în Alexandru, cu câte 60-70 de kilograme de caş, pe care îl dă cu 18 lei pe kilogram. Îl supără bişniţarii care încearcă să-i cumpere câte 20-30 de kilograme pe te miri ce. „Ştiu unul din Podu Roş, l-am întrebat «Da unde ţii tu oile acolo la tine în Podu Roş?» Sunt bişniţari care nici nu ştiu cum arată o oaie sau cum se face brânza. Dar îi găseşti la tarabă şi vând cu 20 de lei kilogramul”, povesteşte nea Fănel.

    Produce câte 12 kilograme de caş pe zi din lapte de oaie şi capră. Anul acesta nu a vândut mieii din cauza prețului prea mic. „Au venit cumpărători dar voiau cu 6 lei pe kilogram. Bătaie de joc. Le-am zis că dau mielul la 150 de lei bucata, fără cântar, că oricum unul are în jur de 25 de kilograme. O oaie ajunge la 300 de lei. Cu lâna nu am ce să fac, doarme câinele pe ea. Acuşi trebuie să le tund iar, că e cald. Lâna mergea, la fel şi pielicelele. Era o femeie în sat care făcea plapume şi îmi lua ea lâna, dar acum a îmbătrânit. Acu dau lâna la gârlă. Erau darace, unde se scărmăna, se făcea lâna caiere. Acum cine le mai cumpără?”, mai spune bărbatul.

    Articolul integral pe: www.ziaruldeiasi.ro


    Te-ar mai putea interesa

    CNAIR: Camioanele care transportă cereale, rapiță sau legume din câmp – exceptate de la restricțiile de circulație pe caniculă! Ferma care recoltează grâul și rapița cu 200 de utilaje agricole Strugurii la solar, o cultură profitabilă. Claudiu Breazu vinde producția direct către supermarketuri

    Ultimele știri

    Prima conferinţă anuală de leadership în segmentul bio de la noi din ţară organizată de Asociația Univagx, în parteneriat cu Ecocert România Salarii în zootehnie, în 2025. Cât câștigă un îngrijitor de animale față de un șef de fermă Mălaiul românesc produs de fermierul Vasile Balcan a început să fie comercializat în magazinele Carrefour