• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Fermierul ILIE DAN muncește pământul cot la cot cu fiul său

    agrointeligenta.ro -

    Fermierul Ilie Dan din județul Ilfov este economist de profesie, specializat în economie agrară, însă pentru el „libertatea dată de munca în câmp e mai plăcută decât munca într-un birou”.

    În 1972 s-a angajat în agricultură, ajungând înainte de revoluție să ocupe funcția de director comercial la IAS (Întreprindere Agricolă de Stat) Mogoșoaia. În 1992 a început pe cont propriu o afacere în activitatea pe care o stăpânea: cultura mare deține, împreună cu fiul său Ilie Constantin Ovidiu, două ferme (Agrodan Prod SRL și Prodserv Conil SRL).

    Ilie Dan, deși nu e fermier mare, este o voce influentă în branșă, ocupând mulți ani, până în 2018, poziția de președinte al Asociației Producătorilor de Cereale și Plante Tehnice – Ilfov, și fiind unul dintre liferii marcanți din cadrul LAPAR (Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România).

    Activitatea agricolă o desfășoară în tandem cu fiul său Constantin Ovidiu și o echipă de 7 angajați.

    Ilie Dan administrează o exploatație de 274 hectare (Prodserv), iar fiul său o fermă de 255 hectare (Agrodan). Terenurile sunt în totalitate luate în arendă, pentru care plătește 1.000 kg de grâu la hectar. Fermele sale exploatează soluri brun roșcate. Deși nu are spații de depozitare proprii, are mereu „ușa deschisă” la silozurile lui Adrian Rădulescu, prietenul său.

    Valoarea parcului de utilaje din fermele familiei lui Ilie Dan este de 2,8 milioane de lei, anul trecut fermierul investind 150.000 de euro în achiziția unei combine noi.

    În 2016, fermierul a obținut o producție de 7.550 kilograme la hectar, însă fiindcă a lucrat doar cu soiuri franțuzești, unul dintre beneficiari a declarat că recolta nu a avut indice de panificație, neîncadrându-se în limitele de conținut proteic, cu doar 10,5-11,2%, în timp ce la alt beneficiar, „grâul plecat din același lan a avut 12,5-13,5% proteină”. Din cauza declasării, a primit 575 lei/tonă de grâu, cu aproximativ 5% sub prețul grâului de panificație. În condițiile unui preț inferior de vânzare, a avut venituri de 4.000 lei/hectar, în contextul unor cheltuieli de 3.600 lei/hectar.

    La rapiță, din cauza unui atac de limacși pentru care nu a găsit decât prea târziu și în cantitate insuficientă substanțele de combatere, Ilie Dan a obținut 3.100 kilograme la hectar, o producție mai mică decât fiul său, care a obținut 3.500 kilograme la hectar: „În toamnă, din cauza atacului, am avut goluri în cultura de rapiță presărate ici și colo. Nu puteam nici să întorc cultura, pentru că erau porțiuni de câteva mii de metri, nu erau suprafețe foarte mari. Apoi, în aprilie a dat zăpada în perioada când rapița era pe trei sferturi înflorită și am mai pierdut din producție și aici. Dar, per total, cultura a ieșit profitabilă, pentru că am vândut-o cu 1.560 lei/tonăona”.

    Din perspectivă generală, e deranjat de inechitatea din economie, în care prețurile oferite producătorilor de grâne nu reflectă cheltuielile și eforturile depuse de fermieri: „toți traderii se aliază și dau cu 10-15 lei mai mult unul decât celălalt, ca să nu apară discuția cu distorsionarea concurenței”.

    În 2015, apartenența sa la o cooperativă locală i-a adus lui Ilei Dan un preț foarte bun de comercializare a grâului (740 lei/tonă) și porumbului (618 lei/tonă) către Titan-Moara Loulis, însă până la urmă afilierea s-a dovedit a fi una păguboasă. Fermierii din cooperativă sperau în 2015 ca prin vânzarea recoltei ”la comun”, să obțină să obțină o finanțare nerambursabilă în procent de 90%, în valoare de 1,9 milioane euro, pentru realizarea unui depozit, al unei mori, a unei fabrici de pâine cu capacitatea de 10.000 pâini pe zi și a unei mici ferme de 50 de vaci de lapte, care să fie comercializat proaspăt, prin automate frigorifice. Visul lor a fost năruit de ”greșeala” unuia dintre membrii cooperativei, care nu și-a vândut ”cel puțin 75% din recoltă” la comun. Din acest motiv, planul lui Ilie Dan și al tovarășilor săi a fost să ”radieze” cooperativa în 2016 iar în 2017 să pornească de la zero ”visul asocierii”. Plăniesc să înființeze o nouă cooperativă care s-o ia de la capăt în condițiile mult mai permisive ale noii legislații. Din păcate însă proiectul unei noi cooperative a fost agățat în cui pentru moment, fiecare fiind pe cont propriu.

    La 72 de ani, Ilie Dan încearcă să predea ștacheta și pentru cea de-a doua fermă către fiul său (41 ani), absolvent de liceu agricol și al unei facultăți poliție sanitar veterinară.

    Acest material face parte din proiectul special AgrointeligențaFERMIERII ROMÂNIEI


    Te-ar mai putea interesa

    Avans APIA 2024 – ultima oră! Prag depășit pentru plățile către fermieri! O fermă de 1.360 de hectare a fost scoasă la vânzare cu 20 de milioane de euro Ordin MADR: Terenurile care sunt scoase de la subvenția APIA

    Ultimele știri

    Plăți finale APIA 2024. Prima listă cu fermieri care încasează a doua tranșă din subvenții Deutz-Fahr renunță la producția de combine și închide fabrica din Croația Avertisment al Președintelui ANPM: Trufele românești ar putea dispărea, din cauza braconierilor!