Fermierul BECSEK LASZLO și-a încheiat ”povestea” cu sfecla. Se axează pe legume, dar CARTOFUL RĂMÂNE DE BAZĂ!
agrointeligenta.ro -
Fermierul Becsek László și-a început cariera la 24 de ani ca cercetător la Institutul Cartofului din Brașov. Chiar are un „doctorat pe cartof”. În paralel cu slujba de la Institut și-a început un business minuscul, plantând în primul an 2 hectare de cartof, apoi 7 și tot așa, ajungând acum să lucreze 1.250 ha (solurile sunt preponderent cernoziomuri) în zona Sfântu Gheorghe, județul Covasna. Pe această suprafață, fermierul cultivă un mix de cartof, ceapă, varză, grâu, rapiță și porumb.
În prezent, Becsek László, care administrează societatea Biofarm, are 72 de angajați și produce 10.000 tone de cartof pe an, recoltați de pe o suprafață de 240 ha. Din totalul terenului lucrat, 40-50% este irigat, sursa de apă fiind o apă curgătoare de suprafață.
Becsek László deține capacități de stocare și pentru cartof (10.000 t) și pentru grâne (7.000 t). În prezent, viața producătorului a devenit atât de complicată încât orele au devenit mai puține în zi pentru omul care petrece 8 ore în câmp, 4 ore în depozit și 4 ore la birou. Povara îi e îndulcită de faptul că membrii familiei sunt implicați în afacere alături de el.
În ciuda producțiilor mulțumitoarede anul trecut, Becsek László se confruntă cu probleme din punct de vedere al prețurilor: ”La rapiță producțiile au fost de 3.050 kg/ha, mai mici decât în 2016. Noi bănuim că din cauza înghețului târziu de primăvară. La grâu în schimb au fost foarte bune, 8.000 kg/ha. La cartof producțiile sunt ok, în jur de 35-40 t/ha, însă prețul e la pământ. Prețul e sub prețul de cost. Noi sperăm ca pierderea pe care mergem să fie pe termen scurt. Nu ne putem explica de unde până unde e atât de mic, în contextul în care nu e supraproducție deloc la cartof. În acest an sunt producții normale-moderate. Oricât de ieftin să fie cartoful de import, cu transport, tot ajunge la 70 de bani în țară. Iar noi îl vindem cu 45 de bani, ceea ce e sub prețul de producție. Vrem, nu vrem, trebuie să valorificăm marfa încontinuu pentru că avem nevoie de cash-flow pentru înființarea culturilor de toamnă. Plus că noi suntem un furnizor stabil pentru supermarketuri și nu ne permitem să livrăm doar când ne convine prețul, fiindcă am afecta relația de încredere reciprocă pe care o avem cu dânșii. Nu supermarketul e de vină că e prețul mic, ci presiunea pe preț vine din piața liberă, care îl oferă la preț mic”, ne declara fermierul către finele anului 2017.
Din 2017, Becsek László nu mai cultivă sfeclă, ci a trecut pe cultura legumelor în câmp: ”Am trecut mai mult pe legume: ceapă, varză. N-am trecut de la sfeclă la leguminoase fiindcă ar fi mai profitabil, ci pentru că noi trebuie să facem o paletă de produse pentru supermarketuri și deținem toată infrastructura ca să avansăm în această direcție. Am renunțat la sfeclă pentru că nu am suficient teren. Am 300 ha pentru cartofi și legume și cu suprafața asta fac rotație de 4 ani. Sfecla rămâne o cultură profitabilă și la care ai contractul de valorificare în momentul în care ai semănat-o. Nu mai ai treabă. S-a făcut, vine fabrica o recoltează și o transportă din câmp. Și subvenția e bună la ea”.
Din acest motiv, îm 2017, Becsek László a predat ștacheta, retrăgându-se din funcția de președinte al Asociației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr Bod.
În 2017, ceapa a avut-o cultivată pe 30 ha și a avut producții de 45-50 t/ha, la varză a obținut 50-60 t/ha. Costurile cu sortarea și ambalarea cepei, verzei și cartofilor, pentru a fi în concordanță cu stasurile cerute de hypermarketuri, împreună cu costul generat de transportul mărfii, ajung și la 60-100%, ne-a declarat producătorul.
Cuvântul de încheiere îl dăm lui Laszlo Becsek: ”Mesajul meu pentru consumatorul final este: Nu căutați ce e ieftin, fiindcă ieftin și bun nu s-a putut niciodată și nici în ziua de azi nu poți să faci”. O spune un om din ferma căruia ies zilnic câte 2 tiruri a căror destinație sunt magazinele din care cumpărăm noi toți.
Acest material face parte din proiectul special Agrointeligența – FERMIERII ROMÂNIEI
