Zăcământul de aur pe care stau fermierii din România: piaţa proteinei de lapte va exploda în următorii ani
agrointeligenta.ro -
Folosite acum în principal de sportivi şi de cei nevoiţi să adopte din motive de sănătate diete speciale, produsele pe bază de proteină de lapte ar putea intra în alimentaţia curentă, descriind, în următorii ani, cel mai dinamic sector de piaţă din aria lactatelor.
Cu eliminarea cotelor de producţie pe cale să intre în vigoare, creşterea cererii într-un sector care să utilizeze laptele ca materie primă, este o veste cum nu se poate mai bună pentru fermieri. Aportul de proteine de „calitate” pe care îl aduc, şi grija tot mai mare a consumatorilor pentru alimente sănătoase ca parte a dietei zilnice face loc încet-încet proteinelor obţinute din lapte pe raftul produselor lactate generale. Pentru producătorii de lapte datele esenţiale ar fi următoarele: 1 litru de lapte (3,25%) conţine 32 g de proteină – ceea ce înseamnă că pentru a produce 1 kilogram de proteină de lapte producătorul le va cumpăra 30 litri de lapte. Intrarea în consumul de masă a produselor pe bază de proteină de lapte ar reprezenta o creştere semnificativă a cererii şi practic ar crea un loc sub soare pentru toţi fermierii.
Producătorii de zer-pudră, caseină și lactoză lucrează la capacitate maximă
Potrivit Arla Food Ingredients, cererea pentru proteine obţinute din lapte va cunoaşte o adevărată explozie în următorii ani, odată ce consumatorii şi producătorii vor deveni din ce în ce mai convinşi de potenţialul deţinut de aceste produse în alimentaţie. Deja producătorii de zer-pudră, caseină şi lactoză lucrează la capacitate maximă, pe piaţa internaţională cererea continuă nedând răgaz acumlării şi formării stocurilor. Practic, ce se produce, pleacă direct la beneficiar, iar beneficiarii stau la coadă nelăsând nimic să ajungă în depozit. Pe lanţul producţiei, acest lucru se resimte şi la nivelul fermelor de lapte, care lucrează cu aceste fabrici.
Situaţia descrisă mai sus nu reprezintă decât o câtime infimă din potenţialul pieţei. „Cererea din acest moment este doar o zgârietură la nivelul epidermei a ceea ce este posibil” atrag atenţia cei de la Arla. „Cererea de proteină din lapte vine din toate direcţile” sînt aceştia de părere indicând rând pe rând persoanele care duc o viaţă sportivă, femeilor care vor să îşi menţină silueta sau să slăbească, bărbaţii care vor o musculatură mai bine definită, părinţii care vor ceva sănătos pentru copii, bătrânii care caută ceva uşor de asimilat.
China, țările Asiei de Sud, Rusia și Mexic dețin supremația importurilor
Pe diferitele sale segmente – zer-pudră, caseină şi lactoză deceniul trecut a adus la nivelul pieţei evoluţii asemănătoare: creştere întreruptă de criză.
Cea mai rapidă creştere şi cea mai lentă descreştere au cunoscut-o vânzările de zer-pudră, acestea atingând în 2007 un maxim istoric de 1 milion de tone. Marii producători sînt Uniunea Europeană, Statele Unite, Elveţia, Australia şi Argentina, în vreme ce marii importatori sînt China, ţările din Asia de Sud, Rusia şi Mexic – după cum se vede, economii emergente cu potenţial de consum uriaş.
Vânzările de caseină au început să scadă un pic înainte de criză, în 2005, de vină fiind creşterea explozivă a preţurilor acestui produs – cel mai scump de alfel dintre toate „lactatele”, şi producţia limitată. Marii producători sînt Uniunea Europeană, Noua Zeelandă, ţări urmate la mare distanţă de Belarus, Ucraina, China, care însă au o producţie pentru scopuri industriale şi nu alimentare.
Şi pe piaţa lactozei se remarcă o tendinţă similară.
Foto: foodmatters.tv
