Două dintr-o lovitură! Cum vrea Ministerul Agriculturii să salveze și Programul ”Laptele și Cornul”, și pe micii fermieri din România

Programul Național Laptele și Cornul ar putea fi una dintre cheile pe care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale le poate folosi pentru a salva producția de lapte românesc. Cu mai puțin de o lună rămasă până la ridicarea cotelor de lapte, secretarul de stat în MADR, George Turtoi, a anunțat că accesul la acest program ar putea fi extins astfel încât și laptele produs în micile ferme să poată ajunge la copiii din școlile românești.

În prezent, zi de zi, 400 de tone de lapte, respectiv 1/6 din producţia naţională, sunt distribuite în cadrul programului „Laptele şi cornul”, unul dintre cele mai importante instrumente de sprijin economic pentru producătorii de lapte, rezultă dintr-un studiu prezentat ieri de către Centrul Român de Politici Europene (CRPE). ”Laptele şcolar reprezintă aproximativ a şasea parte din producţia de lapte pe o zi în România, respectiv 15 la sută. În plus, laptele UHT distribuit în cadrul programului reprezintă 40 la sută din cantitatea totală de lapte UHT produs în România”, se arată în studiu.

Valoarea prevăzută de legislaţia naţională pentru o porţie de lapte şi corn este de 1,17 lei (TVA inclus) fără a se face diferenţieri pentru valoarea acordată pentru corn şi valoarea acordată pentru lapte.

„Conform estimărilor noastre, preţul licitat pentru porţia de 200 ml de lapte este între 0,55 şi 0,62 lei fără TVA în timp ce produsele de panificaţie (componenta corn) se licitează între 0,18 şi 0,31 lei (sume estimate fără TVA)”, se arată în studiu.

“Este dificil să oferi și calitatea în condițiile în care valoarea de achiziție, prin licitație publică a produsele pe care le primesc copii, în fiecare zi a fost stabilită în anul 2008 la 1,17 lei, TVA inclus. De atunci au trecut 7 ani, în care această valoare nu a mai fost indexată. La o sumă așa de mică este dificil să poți oferi și calitate. Noi recomandăm instituțiilor abilitate indexarea prețului raportat la rata inflației. Măcar așa putem avea un preț puțin mai ridicat și putem cere de la producători produse calitative. Prin această creștere a calității produselor putrem contribui la creșterea și stimularea interesului copiilor pentru produsele oferite” a explicat Ciprian Ciucu, directorul de programe al CRPE.

Dacă în prezent, doar marii procesatori de lapte pot participa la licitațiile pentru Programul Național Laptele și Cornul, secretarul de stat George Turtoi a anunțat ieri că MADR ia în calcul ca această oportunitate să fie deschisă și micilor fermieri.

“Pentru a veni în întâmpinarea procesatorilor care doresc să participe la licitații, dar care nu pot produce cantități uriașe, vrem să venim cu propunere de descentralizare a programului. Ar fi o opțiune descentralizarea programului de la Consiliul Județean către școli sau către Consiliile Locale. Descentralizarea ar permite adaptatrea produselor oferite în școli la cerințele comunității. Știm foarte bine că una își doresc copii de la oraș – care au acces la produse lactate diversificate mult mai bine decât cei din provincie, și alta își doresc copii de la sate”, a precizat secretarul de stat din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Soarta Programului Național Laptele și Cornul se află, conform spuselor secretarului de stat George Turtoi, în mâna Ministerului Agricuturii și Dezvoltării Rurale. “Ministerul și-a asumat până acum segmentul de lapte și îți va asuma și de acum în colo rolul pe care îl are în acest program. În acest moment MADR asigură monitorizarea și îmbunătățirea programului. Avem o variantă draft, dar acum gândim strategia pe care o vom depune la 1 iulie, cu referire la acest program, care, zic eu, a mers destul de bine până acum. Pentru stabilirea strategiei viitoare de implementare avem discuții cu producătorii și procesatorii de lapte din România pentru a determina care este cea mai bună soluție. În funcție de scopul programului trebuie să stabilim cine își asumă răspunderea acestuin program și cine îl monitorizează. Datorită faptului că programul are o parte extinsă ce ține de MADR –laptele, monitorizarea a fost și este asigurată prin intermediul APIA”, a explicat reprezentantul ministerului.

De la lapte și până la brânzeturi dulci sau fermentate

La definirea noii strategii de implementare a Programului Laptele și Cornul, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale lucrează în colaborare cu patronatele din industria laptelui. “Avem nevoie de părerea patronatelor pentru a putea elabora o strategie pe termen lung. Ne dorim o flexibilizarea a programului, în așa fel încăt să avem o diversificare a produselor oferite, pentru a veni în întâmpinarea patronatelor și, de ce nu, această diverificarea poate însemna și creșterea interesului copiilor pentru produsele oferite. În colaborarea cu Ministerul Sănătății și patronatele din industria laptelui trebuie să ne gândim foarte clar care sunt produsele ce vor fi incluse în program, întrucât Comisia Europeană, prin Regulamentul 657/2008 prevede un număr foarte mare de produse, de la lapte până la brânzeturi dulci sau fermentate”, a explicat Turtoi motivul pentru care programul trebuie să fie mai flexibil.

Asocierea  – soluția pentru micii producători

În condițiile în care piața românească de lactate este și așa sufocată de produsele aduse din spațiul comunitar, odată cu impunerea embargoului rusesc, după eliminarea cotelor de lapte, mici producători și procesatori nu vor putea face față concurenței. “As vrea să trag un semnal de alarmă, în ceea ce îi privește pe producătorii mici de lactate de la noi. Dacă în România vom continua să venim în sprijinul producătorului individual, nu vom face altceva decât să perpetuăm această situație. Industria laptelui din România este în pericol odată cu eliminarea cotelor de lapte, mici producători vor dispărea. Vedem foarte bine experiența europeană în asociere. Producătorul român ar trebui să treacă de această inhibiție și să se asocieze, pentru că după ce vor fi eliminate cotele de piața nu vor putea face față pieței europene”, a atras atenția George Turtoi.

Consumul de lapte, în declin

Din 2003 şi până în 2011, conform datelor Eurostat, s-a înregistrat o scădere a consumului cu aproximativ cinci la sută, iar consumul de lapte exprimat în echivalent lapte a fost de la 302 kg în 2001 la 286 kg în anul 2011.

Conform datelor Euromonitor citat de Mediafax, consumul de lapte în România este unul dintre cel mai reduse din Uniunea Europeană – în 2013 fiind de numai 32 de ml de lapte ambalat pe zi, de persoană, în condiţiile în care Societatea de Nutriţie din România recomandă două-trei porţii de lapte şi derivate pe zi, o porţie de lapte însemnând o cană de lapte. În acest clasament, România este urmată doar de Bulgaria, cu un consum de aproximativ 23 de ml de lapte ambalat/zi de persoană.

UN-FAO a definit programul „Laptele în şcoli” ca o investiţie într-o viitoare creştere a cererii consumului de lapte, în special prin capacitatea acestui program de a genera un comportament alimentar sănătos de la o vârstă fragedă.

La nivelul anului şcolar 2011-2012, România a beneficiat, pentru acest program, de 12 la sută din bugetul alocat pentru 26 de state membre, doar Franţa (21 la sută din finanţare), Polonia (14 la sută) şi Suedia (13 la sută) beneficiind de finanţări mai mari.

Programul naţional „Laptele şi cornul” este finanţat atât din fonduri europene, cât şi de la bugetul de stat.

Reprezentanţii CRPE arată România trebuie să alinieze programul „Laptele şi cornul” la initiaţiva europeană „Laptele în şcoli” şi să elaboreze cât mai repede o strategie naţională pentru că altfel ar putea pierde finanţarea europeană pentru acest program.

Foto: www.campusbuzau.ro



 

Be the first to comment

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*