E gratis să dai cu îngrășăminte chimice, dar ești ars la buzunar dacă fertilizezi cu gunoi de grajd. Fermier din Ilfov: Am de achitat 3.000 de euro dacă vreau să împrăștii bălegarul de la vaci pe 44 de parcele

Banala activitate de a împrăștia gunoiul de grajd pe terenul a devenit un lux în agricultura românească. Astfel, în timp ce pentru a fertiliza cu produse chimice, agricultorii nu au nici o restricție, legislația românească le impune celor care vor să folosească bălegarul să facă o serie de analize ce ajung să coste mii de euro pentru o fermă mijlocie. Mai mult, fermierului i se cer o mulțime de documente ce trebuie depuse la Agenția pentru Protecția Mediului de pe raza județului în care se află explotația.

Cel care ne-a sesizat această problemă Cristian Lungu, președintele Asociaţiei Fermierilor Utilizatori de Automate pentru desfacerea laptelui crud din România. Acesta a solicitat oficial Ministerul Mediului să îi explice concret care este procedura legală prin care poate împrăștia gunoi de grajd pe suprafață de teren pe care o deține.

“Printr-un mail, am adresat o scrisoare către Ministerul Mediului în care am solicitat să mi se spună care sunt pașii pe care trebuie să-i urmez pentru a împrăștia gunoiul de grajd în mod legal. Am primit răspunsul după o lună jumate, a fost puțin depășit termenul legal de 30 de zile, dar măcar mi-au răspuns. Mi-au transmis, prin mail, că pentru a împrăștia nămolul din stațiile de epurare ai nevoie de o serie de acte. Dintre cele enumerate, mi-au tras atenția câteva dintre ele, între care cerere către Agenția pentru Protecția Mediului Ilfov în care să solicit emiterea unui permis, precizând cantitatea totală care urmează să se împrăștie, locația pe care urmează a se împrăștia. Se cere și analiza de sol și analiza gunoiul de grajd”, a declarat pentru Agrointeligența, Cristian Lungu, un cunoscut crescător de vaci de lapte din județul Ilfov.

Baza legală – Ordinul 344/2004

Toate documentele solicitate fermierului ilfovean sunt prevăzute în Ordinul 344/2004 pentru aprobarea normelor tehnice privind “Protecția mediului și în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură”.

“După ce am studiat tot ce trebuie să depun pentru a împrăștia în mod legal gunoiul de grajd, am pus pe hârtie cât mă costă toată această procedură. Astfel, eu am terenul împărțit în 44 de parcele. Ca să pot administra gunoi de grajd, adică nămolul din stațiile de epurare în accepțiunea celor de la Mediu, am nevoie de analiza pământului din sola respectivă. Trebuie să duc la analizat și balega de vacă pentru a vedea cei de acolo ce substanțe se găsește în gunoiul de grajd. Eu trebuie să fac un permis pentru fiecare solă pe care o am”, ne-a spus Lungu, care sunt documentele pe care trebuie să le obțină pentru a împrăștia în mod legal gunoiul de grajd rezultat din creșterea vacilor de lapte.

Analizele costă 300 lei pentru fiecare parcelă

Întreaga procedură este anevoioasă și necesită un volum mare de resurse financiare. ”Toate aceste analize costă câte 150 de lei fiecare. Ceea ce înseamnă că pentru fiecare solă trebuie să cheltui 300 de lei. Pentru întreaga suprafață de teren pe care o explotez am nevoie de 13.200 lei, adică 3.000 de euro. O sumă foarte mare pentru un fermier care se chinuie să supraviețuiască în sectorul de lapte din România. În aceste condiții cred că mai bine arunc bălegarul, poluând mediul în loc să îl folosesc ca îngrășământ natural”, ne-a mărturisit fermierul ilfovean.

O situație anormală

Crescătorul de vaci de lapte consideră că este o aberație să fie solicitate atâtea analize pentru a administra banalul gunoi de grajd, în timp ce dacă dai cu îngrășăminte chimice nu ai nevoie de nici o aprobare.

“Gunoiul de grajd este recunoscut în toată lumea pentru beneficiile pe care le aduce prin administrarea lui în sol, așa că nu mi se pare normal ca folosirea lui în agricultura românească să fie îngrădită. În acest timp, la folosirea îngrășămintelor chimice nu există o astfel de rigoare din partea celor de la Mediu. (…) Nu știu care a fost situația până acum, dar eu am vrut să văd din punct de vedere legal care este procedura de împrăștiere a gunoiul de grajd, în accepțiunea celor de la Mediu. Este un avantaj teribil să folosești gunoi de grajd pentru cultura din câmp. Pentru plantă și pentru pământ, este mai bine să folosești îngrășământ natural decât îngrășământul chimic”, a declarat pentru Agrointeligența președintele Asociaţiei Fermierilor Utilizatori de Automate pentru desfacerea laptelui crud din România.

“Eu cred că îngrășămintele chimice poluează mult mai mult decât îngrășămintele naturale și nu înțeleg de ce responsabilii de la Ministerul Mediului pun bețe în roatele fermierilor și nu ne lasă să folosim gunoi de grajd care este de zece ori mai bun decât fertilizanții artificiali. Noi suntem obligați să facem o serie de demersuri pentru a împrășia bălegarul de vaci, în timp ce aceia care dau cu îngrășăminte chimice nu au nevoie de nici o autorizare. Încă o condiție aberantă cu care cei de la Mediu împovărează și îngreunează activitatea fermierul român” – Cristian Lungu, crescător de vaci de lapte din județul Ilfov.



 

EXITCARD EXITCARD

4 Comments on E gratis să dai cu îngrășăminte chimice, dar ești ars la buzunar dacă fertilizezi cu gunoi de grajd. Fermier din Ilfov: Am de achitat 3.000 de euro dacă vreau să împrăștii bălegarul de la vaci pe 44 de parcele

  1. in plus, terbuie luata in considerare incarcarea bacteriologica. Aduceti-va aminte de scandalul de acum vreo 4-5 ani (castravetii) cand au murit oameni in Europa ca urmare a fertilizarii cu balegar a unei ferme bio, fiind infectati cu e-coli!

    daca puneti problema in caest fel, va mai mirati ca piata romaneasca nu cumpara produse romanesti …brrr!

    • Dar e bine ca se cumpara produse straine ( fructe si legume foarte frumoase care pot sta in containere cateva saptamani, apoi mai stau si pe tarabe pana la o saptamana si tot nu le dispare culoarea si luciul, ,, foarte sanatoase” dar fara nici un gust si pe deasupra fara vitamine, minerale si fara dar in schimb cu foarte multe produse chimice de sinteza pe care de multe ori producatorii le administreaza chiar in ziua dinaintea recoltarii ca de, cine se uita sa vada daca au sau nu produse chimice ca oricum trebie sa faci analize de laborator sa le decoperi si asta costa, important sa arate frumos marfa)sa se ghiftuiasca bine orasanul roman, ca de la TARANUL din TARA lui nu poate sa cumpere ca trebuie sa spele bine bine marfa ca are MICROBI iar asta e foarte greu.
      Domnilor mediul poate sa isi asigure singur sterilizarea prin mecanismele de supresie a microorganismelor pe care le are in compenenta, prin factorii climatici si prin prin radiatiile solare. Sa nu uitam stimati oameni ca nu multa lume a murit din cauza mancarii produse cu ajutorul gunoiului de grajd ci mai multi sunt in ziua de azi MORTI VII care sunt bolnavi de tot felul de boli inreversibile.
      Sa ne dea Dumnezeu mintea ce de pe urma sa putem vedea adevarul adevarat nu ce ni se arata de catre unii. Toate cele bune va doresc !!!

  2. mon cher! aici nu i vorba de balegar aici e vorba de rahat uman pe care domnul fermier vrea sa ni l intinda nu pe campuri ci in farfurii! bravo domnule fermier! nu i de ajuns ca ne jupoi basca vrei sa ne mai si otravesti! halal! sa moara de necaz fermierul nostru nu alta! ca nu poate el fermier suferind a improsca cu rahatel ogoarele! saracutul de el! in curtea dumitale sa faci asta!

  3. Prostia se plateste…ce forma aberanta de ”corectitudine” l-a pus sa intrebe ?
    Imprastie-ti tata balegarul pe camp si nu mai intreba pe nimeni, ca mii de ani pana azi parintii si stramosii nostri si-au vazut de treaba lor fara sa ceara ”aprobari”.
    Capusele astea nenorocite de la Mediu,bine ingrasati cu comisioane,au dat fara sa clipeasca aprobari pt exploatari cu cianuri si continua sa lase Kronospanul sa faca Sebesul un adevarat iad acoperit de nori rosietici,in schimb se leaga de balegarul vacilor si pamantul oamenilor.
    E nevoie de dreptate in tara asta si pe Pamantul asta,dar oamenii nu dau semne ca vor s-o faca,asa ca o va face Dumnezeu insusi si chiar planeta aceasta parazitata si distrusa de o specie umana aflata in ultima faza de depravare si infectie.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată


*