Soiul de mere care ne face unici în Europa: Ionatan crește cu spor la Voinești, făcându-i invidioși pe pomicultorii din Polonia sau Ungaria

David Contant in Piata Obor

Soiul de mere Ionatan nu reprezintă nici o curiozitate pentru noi, cei care am crescut cu acest fruct și care îl vedem mereu pe tarabele din piețe. Pentru un străin, însă, acest noi poate fi o adevărată  trufanda pe care nu are șansa să o mai guste nicăieri altundeva în lume, spune Ion Oprea Pasociației de Pomicultori din Dâmbovița și președinte al Camerei Agricole Județene.

Parfumat, colorat și celebru, mărul Ionatan este un soi românesc care se bucură de mare succes în zona de sud a țării dar este căutat și de unguri sau polonezi. Ion Oprea, preşedintele Asociaţei Pomicultorilor din Dâmboviţa spune că soiul Ionatan este foarte apeciat de consumatori cu atât mai mult cu cât pomicultorii din Europa nu îl produc.

”Bazinul Voinești este specializat pe mărul Ionatan pe care nu îl mai produce nimeni în Europa. Piața românească cere mărul Ionatan și nu sunt probleme la desfacere la acest soi. Idaredul ce vine din Polonia sau Ungaria intră pe piață și se vinde de abia când producția românească de Ionatan este pe sfârșite. Nu îl găsim în supermarketuri, dar din toamnă până prin martie toate piețele agro-alimentare din București și partea de sud a țării îl au”, a declarat pentru Agrointeligența Ion Oprea.

Străinii ceruiesc merele, noi le depozităm în atmosferă controlată

El spune că gustul specific mai bun al merelor românești față de cele importate se datorează păstrării în depozit în condiții naturale. Acolo mărul ajunge la maturitatea pe care nu poate să o atingă în pom.

“Merele noastre stau în depozite cu atmosferă controlată. Cele care vin de regulă din afară sunt ceruite. Această lucrare le închide toți porii și efectiv le „omoară”. Merele rămân cu acea calitate gustativă de la cules care nu este de cele mai multe ori foarte bună pentru că nu sunt ajunse la maturitate. Celelalte soiuri noi intră destul de greu pe piață pentru că consumatorul este obișnuit cu soiurile noastre și va mai trece ceva timp până când clienții se vor “împrieteni” cu soiuri precum Gala, Jonagold, Braeburn, Fuji”, afirmă Ion Oprea.

Ionatanul este căutat de unguri și polonezi

Ionatan este un soi de iarnă ce se culege după 25 septembrie. Are gust dulce, ușor acidulat, intens aromat. Fructele pot fi păstrate circa 6 luni de la recoltare, iar localnicii din Voinești se mândresc cu acest soi și spun că vin străini, în special din Ungaria și Polonia, sunt interesați de Ionatanul nostru. De altfel, acest măr îi diferențiază pe pomicultorii din Voinești în piețe, acolo unde își vând cu succes producția, mai ales în Târgoviște, București și Brașov. Specificul localității Voinești a fost de zeci de ani pomicultura, cultura de măr fiind predominantă. Aproape fiecare gospodar din Voinești are o livadă, mai mică sau mai mare, de meri.

mere de voinesti ionatan

2015, se anunță un an bun pentru pomicultorii din Voinești
Producția de mere o să fie bună anul acesta, singura problemă pe care au întâmpinat-o pomicultorii din Voinești a fost înghețul din primăvară. În rest, seceta nu s-a instalat. Încă.

Livadă clasică versus livadă superintensivă

Ion Oprea spune că mulți dintre pomicultorii din Voinești vor să replanteze livezile vechi prin Programul de reconversie pomicolă. În zonă au apărut deja livezile superintensive care produc o cantitate semnificativ mai mare de mere decât cele clasice sau intensive.

Pentru o livadă superintensivă pomicultorii trebuie să scoată din buzunar 25.000 de euro pentru un hectar cu sistem de irigații prin picurare și sistem antigrindină. Acest tip de livadă are o densitate foarte de mare de 3.000 de pomi la hectar.

Dacă ne referim la plantația intensivă atunci investiția este mai mică pentru că nu are sistem de susținere, nu are sistem de irigații, nici antigrindină. Aici investiția ajunge undeva la 10.000 de euro. După care urmează costurile de întreținere în primii doi ani la superintensivă și 4,5 ani la intensivă și clasică.

“Sunt costuri pe care nu le recuperezi pentru că pomii au nevoie să se dezvolte, perioadă în care nu produc nimic. Si atunci există aceste lucrări de întreținere care se ridică și ele undeva la 1.000 – 2.000 de euro la hectar până când intră pe producție. Dacă te apuci de pomicultură și iei totul de la zero după vreo 3 ani la super-intensivă și 6-7 ani la intensivă începi să scoți investițiile”, a explicat Ion Oprea pentru cititorii Agrointeligența.

Rapănul – cel mai mare dușman al producției de mere

Referindu-se la boli și dăunători, pomicultorul atrage atenția că cel mai de temut “dușman” este rapănul mărului. Acesta trebuie să aibă anumite condiții, umezeală și căldură, ca să se dezvolte. Această boală atacă frunzele, florile, fructele, iar la soiurile sensibile şi lăstarii. Pe frunze apar pete cafenii, la început circulare, cu diametrul de 3-10 mm. apoi devin cafenii negricioase din cauza fructificaţiilor ciupercii. Petele sunt prezente pe ambele părţi ale frunzelor, dar mai mult pe partea inferioară. Apar ca nişte pete de ulei ars.

La măr, la soiurile sensibile la rapăn, cum sunt cele din grupa Golden, atacul de rapăn din această perioadă, poate determina căderea în masă a fructelor, prin instalarea atacului pe codiţa fructelor.

Căderea în masă a frunzelor la sfârşitul lunii mai, sau în lunile iunie şi iulie, va determina o lipsă de substanţe sintetizate de plantă pentru a avea fructe mari, de calitate, dar şi incapacitatea pomului de diferenţiere a mugurilor de rod pentru anul următor.

Aşadar un atac scăpat de sub control al acestei boli la soiurile sensibile duce la compromiterea producţiei şi în anul următor. Această boală este periculoasă şi în perioada următoare prin atacul asupra fructelor, cu deprecierea lor calitativă. Fructele sunt atacate pe toată perioada dezvoltării lor, prin apariţia petelor cafenii care pot cuprinde o mare parte din fruct, determină deformarea şi apariţia de crăpături pe zona atacată. Infecţii pe fruct pot fi prezente înainte de recoltat, care poate evolua şi în depozit sub formă de pete mici, negricioase.

“Anul trecut au fost mari probleme cu rapănul pentru că a fost un sezon ploios și nu s-a putut interveni. Anul acesta a fost o primăvară mai secetoasă, în acest moment nu sunt probleme deosebite, pomii arată bine”, mai spune Ion Oprea.

Tratamente la măr, doar cu soluții avizate de autorități

El precizează că în România nu există pesticide care se aplică în pomicultură care să nu fie avizate de Ministerul Sănătății. “Tratamente în special în zona noastră sunt mai puține. Incercăm să dăm măcar un minim de tratamente, pentru că din păcate nu toți pomicultorii pot respecta planul de tratament complet. Din cauza lipsei banilor. Renunți la anumite stropiri și atunci într-adevăr mărul românesc are minim de reziuuri de pesticide foarte aproape sau cu mult sub limita admisă”.

Foto: Restograf.ro, Adevărul 



 

Be the first to comment

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*


ARIOSO