Rapița – pariu câștigat în Giurgiu. Marian Clejanu, fermier: ”Stăpânirea noii tehnologii de cultură este cheia unei producții bune”

Între fermierii cu cele mai bune producții de rapiță din acest an, Marian Clejanu din Vedea, județul Giurgiu, a reușit să își perfecționeze tehnica de cultură și, an de an, lucrează doar cu semințe de la DuPont Pioneer și aplică tratamentele ”ca la carte”.

Marian Clejanu, SC Clemar SRL
Producția pe anumite sole – 5.300 kg/ha
Producția medie – 4.300 kg/ha
Hibridul folosit: PT200CL
Localitate: Vedea, Giurgiu

Cultiv hibrizi Pioneer încă de acum 7 ani, când am început cu hibrizii pitici din categoria Maximus. Apoi, când au apărut cei cu tehnologia Cleranda în urmă cu 3 ani, m-am mutat la hibridul PT200CL pentru a elimina mai multe treceri la ierbicidare și pentru a avea o cultură curată. Recunosc că în primul an când au apărut am mers cu 50% hibrizi convenționali și cu 50% hibridul compatibil cu Cleranda. În acel an producțiile au fost apropiate, cam 3600 kg/ha, însă spre deosebire de tehnologia cu Cleranda, tehnologia clasică mă forța cu trecerile. Veneam și în toamnă și în primăvară cu ierbicide, unul în toamnă, două în primăvară, ceea ce implica costuri mai ridicate, plus stresul asupra culturii în sine. În schimb la noua tehnologie am doar o trecere cu Cleranda și atât, ceea ce-mi permite să-mi iau gândul de la problema îmburuienărilor și să mă concentrez asupra bolilor și dăunătorilor insecte.

Dând mai multă atenție culturii, am reușit să-mi perfecționez de la un an la altul la partea de tehnologie, ceea ce a făcut ca în 2015 să obțin chiar și 5.300 kg/ha la hectar, cu o medie la 80 ha de 4.300 kg/ha. Costurile nu au scăzut. La 5.300 kg la hectar costul a fost mai mare cu 10-15% decât în trecut, când obțineam 3600 kg/ha, însă productivitatea mi-a crescut în paralel cu aproape 30%, ceea ce reprezintă un spor considerabil, tradus într-o diminuare a costului de producție pe kilogramul de boabe.

Rapița e o cultură care poate să te scape de necazuri, dar nu e o cultură pe care să o lași prea mult timp nesupravegheată. Stăpânirea noii tehnologii de cultură e cheia unei producții bune. Înainte se folosea complexul, azotatul și apoi așteptam să recoltăm. Acum sunt atâtea sorturi de îngrășăminte pe bază de sulf, pe bază de bor, microelemente care la cultura de rapiță sunt necesare. Administrarea lor depinde și de asolamentul anilor anteriori și de cât de îmbogățit e solul în anumite elemente. Eu am aplicat la semănat 180 kg substanță comercială de DAP 18:46:0, am semănat în primele zile ale lunii septembrie, am tăvălugit imediat după semănat, pregătirea patului germinativ înnenumărate treceri, până la finisarea lui. Fiind o sămânță foarte mică și terenul trebuie pregătit foarte bine. Trebuie arat din vară ca să se așeze, să nu rămână goluri de aer în sol. La semănat am folosit 57-58 de plante pe metrul pătrat, la răsărire i-am administrat un insecticid piretroid din ăsta ieftin pentru evitarea puricelui, apoi am folosit ierbicidul Cleranda, am administrat fungicidul Caramba Turbo de la BASF, tot așa, împreună cu un insecticid, iar în primăvară am venit cu un insecticid în primă trecere, apoi fungicidul Tilmor de la Bayer. Apoi am administrat în primă fază îngrășământul sulfat de amoniu, în cantitatea de 150 kg/ha substanță comercială și apoi am mai venit cu un azotat la aplecarea tijei florale, când vin și cu fungicidul Pictor de la BASF și insecticidul Mospilan de la Summit Agro.

Ca o caracteristică a acestei culturi, țin să precizez că rapița nu poți să o cultivi pe 2000 mp. Chiar și o cultură pe 1 hectar e o parcelă mică pentru cultura de rapiță, pentru că oricâtă tehnologie ai aplica, dăunătorii îți vin de la vecini, iar dacă vecinul nu a dat îngrășăminte, nu a ierbicidat niciodată, nu a tratat de insecte, în terenul vecinului este o grădină botanică și un bestiar de animale. E plin de larve terenul. Recomandată e o suprafață compactă, cât mai puțin expusă la perimetru. De exemplu în ultimul an am avut o invazie foarte mare de rozătoare de la vecini care și-au lăsat resturi vegetale pe parcele, ceea ce e periculos în special la rapiță, pentru că dacă rozătorul îi tăia rădăcina, ea fiind pivotantă mi-ar fi compromis-o. Am aplicat tratamente împotriva rozătoarelor, dar cu costuri însemnate.

Nu pot spune cât timp voi lucra cu acest hibrid neconvențional, dar e cert că o voi face până când va apare un hibrid la fel de bun sau mult mai bun decât PT200CL, de la Pioneer sau de la o altă firmă concurentă.



 

Be the first to comment

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*