Calendarul Fermierului: Octombrie debutează cu însămânțarea la grâu și orz. Pomicultorii strâng ultimele roade din livadă
Roxana Dobre -
În popor, octombrie poartă denumirea de “Brumărel” pentru că aduce bruma, chiciura, este luna în care cad frunzele din copaci, iar fermierii se ocupă de însămânţările de toamnă. Totodată, în bătrâni se spune că, dacă în această lună va ploua mărunt, iarna va fi grea, iar dacă frunzele copacilor cad curând, anul următor va fi roditor.
Iată care sunt lucrările agricole de bază în luna octombrie:
Culturi de câmp
• Se termină recoltarea culturilor agricole de câmp: porumb, sfeclă de zahăr, tutun, cartof;
• Se eliberează terenurile agricole de resturile vegetale;
• În prima decadă a lunii octombrie suntem în plin sezon de semănat la grâu;
• Odată cu pregătirea terenului, se aplică 20 – 30 tone gunoi de grajd/ha, o dată la 3 – 4 ani şi îngrăşăminte pe bază de fosfor şi potasiu, în cantitate de 40 – 60 kg substanţă activă/ha;
• În lipsa gunoiului de grajd, cantitatea de fosfor şi potasiu creşte la 80 – 100 kg s.a. la hectar;
• Lucrările de pregătire a solului pentru însămânțarea grâului se efectuează în aşa fel încât între executarea arăturii şi semănat să treacă un interval de 15 – 20 zile, necesar pentru a se realiza „aşezarea solului”;
• Arătura se efectuează, funcţie de sol, la 18 – 20 cm adâncime, cu precizarea că pe solurile cu o vegetaţie prea înaltă se procedează mai întâi la o mărunţire a acesteia cu grapa cu discuri;
• Dacă solul este prea uscat şi rezultă bulgări prea mari, se renunţă la arat şi se pregăteşte terenul utilizând grapa cu discuri grea, în agregat cu grapa stelată;
• Pregătirea patului germinativ se face cu 1 – 2 zile înainte de semănat şi constă în afânarea şi mărunţirea bulgărilor pe o adâncime de 6 – 8 cm cu ajutorul grapei cu discuri;
• Semănatul se realizează în epoca optimă, data semănatului fiind diferită în funcţie de zona ecologică;
• Adâncimea de semănat este de 3 – 4 cm pe solurile luto-argiloase sau lutoase şi 5–6 cm pe solurile nisipoase;
• Este bine de ştiut că cercetările efectuate au consemnat că pentru fiecare zi de întârziere a semănatului în luna octombrie se pierd 60 kg/ha, iar pentru luna noiembrie 100 kg/ha;
• Semănat în perioada optimă, grâul are posibilitatea să înfrăţească şi să se călească, fortificându-se pentru perioada de iarnă, în aceste condiţii putând rezista până la -200 C;
• În situaţia în care, în perioada semănatului, se manifestă fenomenul de secetă, se recomandă tăvălugirea semănăturilor pentru a realiza un contact mai bun al seminţelor cu solul şi a asigura o răsărire uniformă şi rapidă;
• Deși prioritare sunt culturile de toamnă, nu trebuie pierdut din vedere nici pregătirea terenului pentru culturile de primăvară;
• Între 20 septembrie și 10 octombrie se seamănă și orzul de toamnă. Atenție! Semănatul timpuriu mai ales în toamnele calde și lungi este deosebit de dăunător deoarece plantele sunt expuse din toamnă atacului de făinare, afide și muște. Întârzierea semănatului determină și în acest caz, ca și la grâu, o reducere însemnată a densității plantelor și în consecință micșorarea producției;
• Pierderile la orzul și orzoaica de toamnă prin semănat timpuriu sau târziu pot varia între 600-2000Kg/ha;
• Tot acum culturile de porumb traversează ultimele perioade de vegetaţie. Boabele (care conțin în medie 10% proteine, 7% substanțe extractive ne-azotate, 4% grăsime 2%, celuloză și 13% apă), sunt folosite cu precădere ca nutreț concentrat în alimentația tuturor categoriilor de animale;
• Porumbul se poate recolta, sub formă de ştiuleţi depănuşaţi şi sub formă de boabe.
Apicultură
• În luna octombrie are loc finalizarea pregătirii familiilor de albine pentru iernare care constă în principal în activităţi legate de organizarea cuibului;
• În această perioadă, familia de albine încetează creşterea puietului, centrul cuibului fiind alcătuit din rame goale sau parţial goale;
• În zilele însorite sunt necesare o serie de intervenţii în cuibul familiilor de albine care au ca scop aranjarea cuibului pe fagurii necesari pentru o bună iernare şi îndepărtarea celor necorespunzători;
• Se asigură rezervele de hrană (1,5-2,5 kg miere căpăcită/fagure, de calitate (nu de mană) – 18 kg/familia de albine prin împrumutarea unor faguri cu miere de la alte familii mai puternice;
• Se păstrează în cuib doar fagurii mai închişi la culoare, dar nu vechi, care să menţină căldura cuibului pe timp de iarnă, cu celule de lucrătoare buni de ouat în prima parte a primăverii;
• Se fixează gratiile împotriva pătrunderii şoarecilor;
• Se asigură protecţia termică a familiilor de albine prin împachetări cu materiale izolante, salteluţe sau pernuţe peste podişor şi eventual unele împachetări laterale, după diafragmă, care să asigure şi absorbţia umezelii din stup şi circulaţia corectă a aerului;
• Se efectuează o serie de tratamente necesare, împotriva varroozei;
• Se amenajează perdelele de protecţie din jurul stupinei împotriva vânturilor puternice, viscolului din timpul iernii, curenţilor reci etc.
Zootehnie
• Oile coboară de la munte și începe campania de montă, un proces în care crescătorii ar trebui să colaboreze cu medicii veterinari pentru a evita eventuale incidente;
• Pentru monta naturală se repartizează 20-30 oi pentru un berbec tânăr și 30-40 oi pentru un berbec adult, iar folosirea la montă a berbecilor se face prin rotație asigurându-se după 4 zile de activitate, 4 zile de repaus;
• În perioada montei este recomandat pășunatul numai pe răcoare, dimineața cât mai devreme și seara târziu, în funcție de temperatura mediului ambient;
• Se aplică măsurile sanitar – veterinare prevăzute pentru această lună;
• Tot acum se pregătesc adăposturile pentru stabulaţie din timpul iernii.
Legumicultură
• Se continuă recoltarea culturilor de tomate, ardei, vinete, castraveţi, dovlecel, varză, conopidă, gulii, morcovi, sfeclă roșie, țelină. Atenție! Roșiile, aproape cele mai sensibile dintre legume, trebuie culese atunci când au o culoare strălucitoare, distribuită uniform, când textura lor este între moale și tare;
• Se adună resturile vegetale într-un spațiu pentru compostare, devenind astfel un îngrăşământ organic preţios pentru recolta următoare;
• Se finalizează recoltatul fasolei și a mazărei. Truc! Planta se taie de la nivelul solului iar rădăcinile sunt lăsate în pământ. Această metodă păstrează azotul care este eliberat treptat pe măsura ce rădăcina se descompune;
• Prognoza meteo trebuie atent urmărită astfel încât să legumele să fie culese înainte ca vremea să se răcească. Căderea brumelor pot compromite total recolta;
• Tot acum se recoltează și dovleceii pentru a evita primul îngheț. Deja dacă sunt “atinși” de frig aceștia se înmoaie foarte repede;
• Se plantează salata pentru conumul de primăvară folosind soiuri rezistente la iernat;
• Se plantează ceapa pentru a o putea recolta vara următoare;
• Daca sera este goală, trebuie curățată și dezinfectată pentru a preveni dăunătorii și paraziții pe perioada iernii;
• Verificați fiecare plantă care ar putea să fie purtătoare de dăunători cum ar fi păduchele plantelor;
• Acum este momentul ideal pentru a planta sporii de ciuperci;
• La începutul lunii se poate începe plantarea usturoiului de toamnă;
• Se continuă semănăturile pentru salată, ridichii de lună (soiuri de toamnă-iarnă) în câmp.
Viticultură
• Se finalizează recoltarea strugurilor de vin;
• Se pregătesc spaţiile şi vasele necesare pentru depozitarea vinului;
• În sol se încorporează îngrăşămintele cu fosfor şi potasiu;
• Se vor completa golurile existente în plantații, dacă este cazul;
• Se execută arătura de toamnă;
• Se asigură protecția viței de vie pentru perioadă rece, de aceea se acoperă total butucii cu pământ.
Pomicultură
• Se culeg soiurile de toamnă de mere, pere, prune, alune și piersici;
• După recoltare se adună fructele stricate rămase pe pomi sau sub pomi, deoarece reprezintă o sursă de infecţie pentru recolta anului următor;
• În a doua jumătate a lunii se pot începe plantările de toamnă;
• Cumpărați material săditor doar de la pepiniere sau puncte de vânzare autorizate;
• Îmbrăcați trunchiul merilor cu benzi de lipici specific pentru a prinde omizile care atacă frunzele în primăvară;
• Aplicați o îmbăiere trunchiului și ramurilor pomilor fructiferi pentru a distruge dăunătorii care hibernează peste iarnă;
• Adunați gutuile care pot fi păstrate peste iarnă sau din care se poate prepara o deliciousă și parfumată dulceață.
Grădină şi flori
• În această lună se face utima tundere a gazonului înante de sosirea iernii;
• Colectați frunze pentru a face compost pe care îl puteți utiliza mai apoi ca fertilizant pentru sol;
• Frunzele de stejar, anin, carpen se vor transforma într-un an, pe când cele de fag, platan, castan vor dura câțiva ani până se vor transforma;
• Se scot bulbii de dalie, begonia și gladiole și depozitează într-un mediu uscat pe perioada iernii;
• Nu uitați să înlăturați frunzele moarte înainte de depozitare;
• Plantați câteva flori de care puteţi să vă bucuraţi în primăvara următoare: zambile, lalele, narcise, crocuşi, lăcrămioare, ghiocei, muscari şi irişi;
• Luna octombrie este luna ideală pentru plantarea copacilori, arbuștilor și a gardurilor vii;
• Trandafirii agățători trebuie curățați și tulpinile rămase protejate înainte ca vântul de toamnă să producă pagube;
• Se înlătură frunzele de trandafir căzute pentru a preveni boli specifice;
• Nu încercați să le folosiți pentru obținerea compostului;
• Plantați toate florile perene sau bienale pe care le-ați obținut din semințe în anul curent;
• Se culeg semințele și se pun la păstrat în pungi sau plicuri de hârtie, în locuri întunecoase și uscate;
• Pomii decorativi sensibili, care rămân în grădină pe timpul iernii (magnolie, smochin, dafin etc.), trebuie acoperiţi cu o folie protectoare, cel târziu în această lună, mai ales în zonele deluroase şi de munte, unde frigul vine mai repede;
• Dacă solul este uscat, udați foarte bine grădina înainte ca pământul să înghețe;
• Investiți în hrănitori pentru păsări! Acestea sunt prietenii grădinii și vor menține scăzut numărul dăunătorilor.
Plante medicinale
• Se culeg rădăcinile de cicoare. În scopuri medicinale se foloseşte rădăcina plantei care se recoltează prin dezgropare cu cazmaua. Se spală în curent de apă repede, după care se despică pe lungime şi se pune la uscat în strat subţire, într-un loc aerisit şi călduros;
• Se culege ciuboțica-cucului. Tratamentul cu ciuboţica- cucului reglează metabolismul, „îmblânzeşte” colesterolul şi întăreşte sistemul imunitar. Mai mult, aportul altor substanţe valoroase prezente în compoziţia plantei, saponozidele, fluidifică secreţiile bronşice. În timp, ciuboţica- cucului şi-a căpătat renumele de salvator al bolnavilor cu afecţiuni grave: boli pulmonare, cardiace, renale, insomnii, nelinişte, artrită şi gută. Totodată, fitoterapeuţii recomandă tratamentul cu această plantă pentru purificarea sângelui;
• Se culege urzica moartă albă. Florile se culeg prin ciupire, partea aeriană prin tăierea tulpinilor de sub ultimele frunze. Acționează decongestiv, ca emolient și expectorant, vasoconstrictor, astringent. Este recomandată la hipertrofii de prostată. Se mai folosește la leucoree, dismenoree, tulburări nervoase la menopauză, catar intestinal, diaree, sângerări nazale, etc;
• Se culeg măceșele. Acestea au un conţinut de vitamina C de 50 de ori mai mare decât citricele, motiv pentru care sporesc imunitatea organismului şi grăbesc vindecarea bolilor, în perioada de convalescenţă;
• Se culege talpa gâștei. Preparatele fitoterapeutice pe bază de talpa gâştii au acţiune sedativă, calmantă, asupra sistemului nervos central şi vegetativ, eficientă în insomnie (este de 3 ori mai puternică decât valeriana), anxio-depresiva şi relaxantă a fenomenelor de somatizare în disfuncţii neuro-vegetative respiratorii (crize de astm, dispnee funcţională), cardio-vasculare (palpitaţii, tulburări de ritm, precordialgii, de cauză nervoasă), digestive (epigastralgii), tulburări de menopauză, tulburări nevrotice diverse, vasodilatatoare, hipotensivă, acţiune relaxantă a musculaturii netede a vaselor de sânge, cardiotonică, antiaritmică, creşte tonusul musculaturii uterului, acţiune cicatrizantă, antiinflamatorie, antiseptică.
Foto: Facebook.com/Nicu Crăciun, Ziarul Ceahlăul, theindigovat.blogspot.com
