• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Compostul de-a gata: Cât costă și cum se folosește!

    Roxana Dobre -

    Cu un număr tot mai mare de producători de legume și nu numai, creșterea pentru fertilizanți este în creștere. De mai mulți ani, la noi pe piață se vinde inclusiv compost, pentru care cererea, dar și oferta, parcă a explodat în ultimul an.

    Cel mai mare avantaj al compostului de-a gata este că se cumpără direct din magazin și poate fi aplicat imediat în cultură, spre deosebire de situația în care este produs artizanal și când presupune un timp mare de așteptare – în medie măcar un an, și întoarcerea/udarea lui periodică.

    Una dintre companiile care comercializează compost este Marcoser, din bazinul legumicol Matca – Galați, care recomandă fermierilor să cumpere compost doar din surse autorizate. Principalul motiv ar fi controlul compoziției, având în vedere toxicitatea diferențiată pe care o are gunoiul de grajd față de cel de pasăre, despre care se știe că este mult mai acid.

    “Foarte cerute sunt îngrășămintele bio pe bază de gunoi de pasăre în amestec cu cel de ovine sau bovine. De exemplu noi recomandăm un humus derivat exclusiv din amestecarea și humificarea gunoiului de pasăre selectat (găinaț de pasăre) ce a suferit un proces de fermentare timp de 7 luni. Este unul din produsele complete prezente în acest moment pe piață, în care se combină un aport mare de nutrienți și o parte considerabilă pentru îmbunătățirea generală a structurii și fertilității solului. De asemenea, mai avem un amestec organic din mix de gunoi de grajd selectat 100% humificat (gunoi de bovine și găinat de pasăre). Humusul nu a suferit niciun proces artificial de uscare (prin utilizarea cuptoarelor sau a aerului cald); prin aceste procese artificiale de uscare se distruge „materia vie” (flora microbiologica) din compoziția îngrășământului, „materie vie” ce are un rol esențial în fertilitatea solului. Se aplică un amestec format din o parte din produsul nostru, amestecat cu 10 părți pământ sau turbă sau compost verde”, ne-a declarat ing. Cătălin Petrache de la Marcoser.

    Cantitatea optimă este de 1, 5 tone de îngrășământ la hectar iar costul efectiv este de circa 3.300 de lei la tonă.

    “Tratamentul este diferențiat pentru fiecare cultură de aceea fermierul trebuie neapărat să vină cu o analiză de sol astfel încât noi să știm ce are și ce îi lipsește solului. La îngrășământul pe bază de gunoi de pasăre doza este mult mai mică, aproximativ de 500 de kilograme la hectar în funcție de ce arată analiza solului. Tratamentele se fac anual de obicei primăvara la lucrările solului, undeva prin luna februarie se incorporează și în martie-aprilie se face plantarea”, ne-a mai spus specialistul.

    În comparație cu costul compostului din comerț, cel pregătit artizanal, cu resurse proprii este, de departe, mult mai rentabil. ”Lipsa banilor ne-a îndreptat pe calea cea bună. În loc să cheltuim 2.000-3.000 de lei pentru o tonă de îngrășământ, mai bine luăm o mașină de 10 tone de bălegar, plătim 800, maxim 1.000 de lei, și facem compost de cea mai bună calitate”, a explicat pentru Agrointeligența Gheorghe Vlad, legumicultor din Vidra și președintele Asociației Producătorilor de Legume. La rândul său, el își produce singur compostul (vezi aici tehnica folosită), folosind mai ales plantele rămase în urma culturilor din solar și din câmp.


    Te-ar mai putea interesa

    Principalele teme din agricultura ecologică de la nivelul UE, dezbătute la Madrid Cum se produce porumbul siloz bio, baza furajării vacilor de lapte din fermele Silvania Bio Plante capcană și benzi înierbate – mijloace de sporire a gradului de reziliență în culturile ecologice

    Ultimele știri

    Oamenii de știință au creat o vacă modificată genetic care produce lapte pentru diabetici UE introduce o taxă de 95 euro/tonă la importurile de cereale din Rusia şi Belarus Indicele de împrimăvărare în regiunile agricole ale țării