Încălzirea solariilor pe timp de iarnă: soba pe lemne sau centrala – care este soluția preferată de legumicultorii români?

Încălzirea solariilor și serelor pe timp de iarnă este un subiect ”fierbinte” zilele acestea când temperaturile de afară sunt scăzute, iar legumicultorii muncesc deja de zor pentru a ieși pe piață cu recolte timpurii la care se obțin prețuri mai bune. Pentru a face însă profit în lunile de iarnă, producătorii sunt atenți mai ales la costurile de producție, astfel că alegerea celei mai bune soluții termice pentru spațiile protejate este decisivă în calculele financiare de început de an.

Sobele artizanale pe lemne sau rumeguș sunt cele mai folosite soluții de încălzire a solariilor, după cum ne spune legumicultorul Gheorghe Vlad. Producătorul spune că în bazinul legumicol Vidra-Dărăști, fermierii apelează rar la centrale și preferă sistemele artizanale, construite în regim gospodăresc – de multe ori de către fermier și familia sa, folosind materiale ușor de procurat precum o tablă mai groasă și țeavă de fier.

DSC_0610

Prețul unei sobe pornește de la 200-300 de lei

”În general, sobele din solarii nu sunt construcții pretențioase, iar prețul lor de cost pornește de la 200-300 lei. Vorbim practic de o tablă ceva mai groasă și niște țeavă din fier. Nimic pretențios, dar suficient cât să încălzească solarul. O astfel de sobă încălzește în medie, aproximativ 10 mp. Pentru o suprafață mai mare de solar ai nevoie de câteva sobe sau de un sistem de sobe”, ne-a vorbit legumicultorul.

În afară de prețul mic, sobele artizanale se pot construi în orice perioadă a anului, nu îngheață la temperaturi foarte scăzute și în ele se poate arde aproape orice – de la rumeguș, crăci, cartoane și până la lemne cartoane. Mai mult, există și un alt aspect important care face ca aceste instalații să fie cele mai utilizate de către legumicultorii din România: prezintă avantajul de a produce un aer uscat în solar, spre deosebire de centrale care produc un aer umed.

Sobele mențin aerul uscat

”Aceste sobe mențin aerul uscat. Sobele cu jar nu fac condens așa cum se întâmplă în cazul agentului termic. Atunci când se folosește agent termic, în momentul în care se răcește țeava, aceasta transpiră și crește nivelul de umezeală din solar. Pe când soba cu jar menține aerul cald și nu face condens. Este important acest lucru întrucât plantele sensibile la umezeală excesivă pot fi afectate de un aer umed. Acest aspect este esențial mai ales la răsaduri unde, la semănarea semințelor, pământul trebuie să fie foarte uscat, lucru care nu se întâmplă atunci când încălzești cu centrală zona de producere a răsadurilor”, ne-a spus legumicultorul ilfovean.

Strat suplimentar de folie pentru izolare termică

Despre învelirea solarului cu un strat suplimentar de folie pe timp de iarnă, Gigi Vlad spune că această practică nu are ”forța” de a înlocui soba. ”Acum și casele se izolează pentru a evita pierderea de căldură, dar asta nu înseamnă că dacă ai casa izolată nu mai dai focul la sobă să te încălzești. La fel se întâmplă și cu solarul: un strat suplimentar de folie te ajută să eviți pierderile de căldură, dar pentru a avea o temperatură suficient de bună pentru plantele din solar trebuie să ai o sursă care să genereze căldură. Un strat suplimentar de folie nu generează căldură în solar. Folia care are un micron grosime nu poate să țină de cald plantelor din solar. Dacă ai în această perioadă a anului plante în solar, trebuie să faci cald tot timpul ca să nu înghețe rădăcina plantei sau frunzele”, ne-a mărturisit Gigi Vlad, care este motivul pentru care un strat suplimentar de folie nu este suficient pentru a proteja plantele de frig.

Centrale cu țevi îngropate sub pământul din solar

Încălzirea solariilor se poate face și cu centrale însă costurile unei astfel de instalații sunt mai ridicate. Apa este încălzită prin arderea cărbunilor, a lemnului sau a peleților și apoi este distribuită prin țevi îngropate în pământul din solar..

”Pentru acest sistem de încălzire este nevoie de o centrală termică. Cea mai proastă centrală te costă undeva la 7.000-8.000 lei. Cu tot ce înseamnă țeavă, pompe și mână de lucru, investiția te duce undeva la 10.000-12.000 lei. De banii ăștia cumperi lemne și faci focul în sobe. Deci centrala nu este una tocmai rentabilă, cel puțin din punctul meu de vedere. Ar fi o prostie să îți iei o centrală pentru solar și în casă să te încălzești cu sobe”, ne-a vorbit legumicultorul ilfovean, despre principalul dezavantaj al centralei utilizate pentru încălzirea solariilor.

8.000 de euro investiți pentru încălzirea a 2.000 mp de solar

Pentru a afla mai multe despre avantajele folosirii unei centrale la încălzirea solariilor, am vorbit cu Mircea Croitoru, producător din Matca – Galați, care a investit 8.000 de euro într-o astfel de instalație.

”Acum 5 ani, când mi-am făcut eu instalația de încălzire pe lemne, m-a costat, pentru cei 2.000 mp cât încălzesc în prezent, undeva la 8.000 euro. În acești bani a intrat costul cu centrala, țevile, sistemul de încălzire, robineții și mâna de lucru. După cinci ani de la investiția nu pot spune că mi-am recuperat cheltuielile efectuate. Nu este o variantă foarte rentabilă de încălzire a solariilor. Din păcate, câștigurile se lasă așteptate, s-au scumpit foarte mult inputurile și vindem mult mai ieftin, tocmai de aceea nu pot spune că mi-am recuperat investiția”, ne-a vorbit legumicultorul din Matca, despre costul unei centrale pe lemne cu care el încălzește o suprafață de 2.000 mp de solar.

15.000 de lei – ”factura” anuală la încălzire

Nu doar investiția în instalația de încălzire a solarului este costisitoare, dar și combustibilul fosil utilizat pentru a întreține căldura în solar este destul de scump. Pentru lunile de iarnă în care încălzește spațiul protejat, legumicultorul Croitoru cheltuie, doar pe lemne și cărbuni, peste 15.000 lei. ”Centrala pe care eu o folosesc funcționează pe cărbuni și lemne. Nu folosesc gazul pentru că este un combustibil destul de scump. Practic sistemul de încălzire este compus din centrală și țevile din solar, care sunt îngropate în pământ. Pentru a încâlzi 2.000 mp te costă undeva la 15.000 lei, numai costul cu combustibilul fosil”, ne-a spus producătorul de la Matca.

Sobele rămân opțiunea preferată pentru spații mici

Pentru a reduce cheltuielile, Mircea Croitoru recunoaște că la producerea răsadurilor nu pune în funcțiune centrala, ci apelează tot la sobele artizanale. ”Eu am centrală, dar atunci când fac răsaduri merg cu sobe, pentru că nu se rentează să pornesc centrala pentru 200 mp. Centrala o folosesc doar atunci când pun legume în solar. Pentru obținerea răsadurilor folosim un spațiu de 200 mp, iar la repicare ajungem la 700 mp, înainte să plantăm legumele în solar. La mine în zonă cei mai mulți încălzesc solariile cu sobe, ponderea este de 70% cu sobe și 30% cu centrale”, a declarat pentru Agrointeligența Mircea Croitoru, legumicultor din localitatea Matca, județul Galați.

rasadnite

Pentru producția de răsaduri, în afară de varianta de a încălzi o parte din solar, pe piață au apărut și răsadințe cu cablaj electric, care se încălzesc pământul folosind energia electrică. ”Undele electrice funcționează precum țevile pe apa caldă și au rolul de a încălzi pământul în care se produc răsadurile. Această este varianta cea mai modernă, dar legumicultori merg în general pe varianta clasică, de încălzire cu sobe artizanale”, ne-a explicat Gheorghe Vlad, cum funcționează o astfel de răsadniță.

”În acest an, cu voia lui Dumnezeu avem zăpadă doar în ianuarie și februarie. Am scăpat de luna decembrie. Am avut un an bunicel pentru producția de răsaduri, nu am dat la zăpadă și vremea a fost destul de caldă, nu am avut nevoie de căldură până acum. Eu nu încălzesc solariile în această perioadă pentru că pun în special ardeioase, pe care le plantez în solar undeva în luna martie, când deja este destul de cald. Eu merg pe anotimpuri, oamenii au încercat să planteze în solarii ceva mai devreme, ca să iasă pe piață cu legume cu 2-3 săptămâni înainte de termen”, a declarat pentru Agrointeligența Gheorghe Vlad, legumicultor din Vidra-Dărăști, județul Ilfov.

În final, ca o concluzie, fie că vorbim despre investiția într-o centrală sau de construirea unei sobe artizanale, costurile cu încălzirea solariilor sunt foarte ridicate.

”Indiferent de timpul de încălzire pentru care optează un legumicultor, costurile sunt destul de însemnate. Este adevărat că centrala consumă mult mai mult, dar și sobele au nevoie de lemne, care se scumpesc de la an la an. Găsim din ce în ce mai greu lemne și rumeguș la prețuri convenabile. Nu este rentabil să încălzești solarul, tocmai de aceea foarte mulți legumicultori aleg să planteze în solar ceva mai târziu, evitând astfel investiția în încălzire”, a declarat pentru Agrointeligența Mircea Croitoru, legumicultor din localitatea Matca, județul Galați.

1 Comentariu la Încălzirea solariilor pe timp de iarnă: soba pe lemne sau centrala – care este soluția preferată de legumicultorii români?

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*