Laptele de măgăriță – din fermă în farmacie. Secretele afacerii pornite de un orădean care și-a făcut propria linie de procesare
Roxana Dobre -
Produsele de nișă au de cele mai multe ori succes sigur pe o piață unde de obicei nu există concurență. Un exemplu este și laptele de măgăriță, supliment alimentar foarte căutat tocmai pentru faptul că astfel de ferme sunt extrem de rare în lume. Pe acest tip de afacere a pariat și Călin Nistor un tânăr de 34 de ani din localitatea Oradea, județul Bihor.
Absolvent de științe economice, deci aparent fără nicio legătură cu agricultura și creșterea animalelor, tânărul a decis să înființeze ferma de măgărițe deși are o afacere de succes în Oradea.
”Am ales să înființez o fermă de măgărițe pentru că îmi plac lucrurile unicat. După ce am studiat piața mi-am dat seama că acest produs lipsește cu desăvârșire și m-am gândit să umplu acest gol cu un aliment care este 100 la sută natural și mai ales bio. Efectiv primul lot de lapte l-am furnizat către farmacii între Crăciunul trecut și Anul Nou. Trebuie să se știe în primul rând că laptele de măgăriță are extrem de multe beneficii”, ne-a explicat fermierul.
Vrea să ajungă la 500 de capete
Investiția de câteva zeci de mii de euro a început în primăvara anului 2015 când a cumpărat din țară, cu circa 3.500 de lei, primele 8 animale. Ulterior, ferma a fost completată cu exemplare aduse din România și Ungaria.
Acum sunt în total 52 de capete iar alte 120 urmează să fie aduse pentru extinderea fermei. Ținta finală este un efectiv de 500 de animale. ”În România, deja animalele sunt destul de rare pentru că sunt sacrificate în număr mare datorită cărnii lor care este considerată una dintre cele mai bune din lume. Are un gust dulce cu zero la sută colesterol și este cea mai căutată carne Nu am putut vedea o fermă pe viu pentru că efectiv astfel de ferme există maxim 2-3 în Europa”, ne-a mai spus crescătorul.
Potrivit acestuia, până acum ceva vreme nu avea experiență cu animalele iar toate cunoștințele pe care le-a acumulat din practică unde a învățat din greșeli, pe propria piele. ”Adică nu există nici cărți, nici studii care să te învețe îndeajuns cum să crești animalele”, mai spune Călin Nistor.
Printre puținele unități de procesare din lume, prima și singura din România
În avalanșa de așa-zise ferme existente pe piață, Călin Nistor, a pornit din start cu planul de a-și pune la punct și o linie de procesare. Știa clar că vrea să scoată pe piață un produs sigur, igienic, cu atât mai mult cu cât acesta este destinat în primul rând copiilor.
Efectiv procesarea început în luna decembrie 2015. Până atunci laptele a trecut prin teste și analize de laborator al căror cost a depășit cu mult valoarea animalelor. ”Am vrut să ajungem la nivelul de a procesa laptele astfel încât să își păstreze proprietățile intacte. Rezultatul final al analizelor, de la laptele crud și al nostru cel procesat, și este unul și același, fără vreo modificare. Doar 200 de ml de probă la laborator costă 1.200 de lei și nouă ne-au trebuit inițial vreo 30 de probe astfel ca cel care cumpără să aibă certitudinea că ceea ce scrie pe sticlă este conform cu realitatea. Nu poți să mulgi un litru de lapte și să îl trimiți la clienți prin curier. Nu este deloc igienic și nici sănătos”, ne-a mai explicat crescătorul.
Trei ferme în una singură
La ferma lui Călin Nistor lucrurile nu sunt făcute întâmplător. Animalele trec practic prin trei ferme. ”Există ferma de mame, de carantină și de păscut unde le ținem pe timp de iarnă. Nu ai voie să bagi animalul într-o fermă mulgătoare de exemplu până nu îi faci analizele necesare. Adică riscul este mare să aduci un animal bolnav și să pierzi tot efectivul din cauza asta”, mai spune tânărul fermier.
Măgărițele se mulg o dată pe zi, cam o jumătate de litru de lapte, și restul de lapte rămâne puiului dacă vrei ca și acesta să trăiască. ”Practic o dată o mulgi tu și de două ori suge puiul. Dacă vrei să faci o fermă de producție pe termen lung trebuie în primul rând să protejezi animalul. Adică măgărița are un instinct matern extraordinar astfel că și mulsul propriu-zis se face foarte greu mai ales în perioadă în care puiul este foarte mic și stă tot timpul lângă mamă. El este închis doar noaptea unde regimul alimentar îi este completat cu furaje. Eu mă ocup doar personal de animale, mai ales la muls și deși nu s-ar crede, sunt cele mai pretențioase animale din lume”, a mai completat fermierul din Oradea.
A descoperit rețeta perfectă: laptele de măgăriță procesat identic cu cel crud
Dosarul pentru a scoate pe piață un aliment sănătos, este foarte stufos plecând de la autorizații pentru sticle, dopuri, fabrică etc. Dar pentru fermierul din Oradea este extrem de important să scoată pe piață un produs foarte sănătos și sigur.
Este de părere că buna calitatea este reclama cea mai eficientă și nu face rabat de la nicio investiție care în final duce la siguranța laptelui. ”Noi nu am vândut niciun litru de lapte fără să avem avizele necesare, am preferat să îl aruncăm sau să îl lăsăm puiului să sugă decât să vindem ceva ce nu este controlat la laborator. Acum ducem din două în două săptămâni la laborator lapte pentru analize așa cum prevede legea”, mai explică fermierul. Fabrica autorizată cu circuit închis și utilaje performante de procesare a laptelui se află în comuna Cauaceu din ținutul Transilvaniei.
Cea mai mare mândrie a fermierului nu este însă că a pus pe picioare printre primele 3 linii de procesare din lume ci că, după șase luni de cercetări, a reușit să găsească o formulă, pe care o ține secretă, prin care laptele procesat își păstrează absolut toate proprietățile inițiale. ”Noi am ieșit pe piață cu laptele acesta și ca ambalaj, calitate, cum îngrijim animalele, părerea oamenilor care au venit la noi este că au văzut cea mai serioasă fermă din lume la ora actuală, după Serbia, unde se face celebra brânză de măgăriță. Evident că sistemul este foarte scump și cu ajutorul unor ingineri am personalizat să îi spunem un aparat care să răspundă nevoilor fermei”, mai spune crescătorul.
Vrea să ajungă în supermarketuri dar nu țintește exportul
Laptele procesat în ferma din județul Bihor este vândut în farmacii, în câteva magazine din județ, Arad și Brașov.
”O să vindem și în supermarketuri imediat ce ne vom extinde cu nivelul de producție. Prețul de raft este de 37,5 lei o sticlă de 250 ml. Noi am impus acest preț și am evitat acei comercianți care văd o mină de aur în această afacere și vor să ajungă la 300 de lei pe litru. Am avut propuneri dar le-am refuzat categoric pentru că ideea noastră nu este neapărat de îmbogățire ci de a aduce pe piață ceva de calitate și mai ales un produs sigur. Tocmai de aceea nici nu vindem sub altă formă decât acest recipient de 250 de ml care este autorizat pentru produse farmaceutice, și foarte important, ambalajul este din sticlă brună. Se vinde la 250 de ml pentru că doza recomandată este între 60 și 120 de ml pe zi astfel că o sticlă poate ajunge două sau trei zile. Nu vrem să exportăm pentru că în România fiind un produs de nișă pe piață există o mare cerere”, mai spune plin de optimism Călin Nistor.
Livrările clasice prin curier nu le poate onora deocamdată în țară din simplul motiv că acest tip de trimitere nu respectă regulile lui de igienă. ”Adică, dacă pe o sticlă scrii a se păstra între 12-18 grade noi atunci nu se putem risca să trimitem, să spune, în condiții de peste 18 grade. Am avut nenumărate cereri din țară și din străinătate dar nu putem trimite dacă deocamdată nu putem asigura condițiilor noastre de igienă și siguranță. Dar am găsit un sistem de consistare termică dar sunt scumpe. Ca să îmi convină și mie ca producător trebuie să îl încarc pe clientul final cu o sumă care să depășească încă o dată valoarea laptelui. Dar în perioada următoare voi căuta o soluție ca să putem trimite lapte și sub această formă„, ne-a mai dat asigurări fermierul. O altă ramură unde ar vrea să țintească este cea a cosmeticelor fiind știut faptul că laptele de măgăriță are afecte benefice asupra frumuseții.
Laptele de măgăriță – laptele cel mai apropiat de laptele matern este tratamentul 100% natural pentru o multitudine de afecțiuni
Laptele de măgăriță este cunoscut încă din antichitate pentru proprietățile sale uimitoare asupra sănătății însă, recent a revenit în atenția comunității medicale datorită tolerabilității sale înalte în rândul copiilor alergici la proteina din lapte de vacă precum și a beneficiilor generale asupra sistemului imunitar, atât la bebeluși și copii cât și la adulți. Ceva mai recent, în tradiția românească, laptele de măgăriță era singurul tratament capabil să diminueze puternicele convulsii de tuse persistentă, cunoscută ca și “tusea măgărească”.
Aceasta este o tuse generată de bacteria Bordetella Pertussis, deosebit de rezistentă la tratament și care dă convulsii puternice timp de aproximativ 100 de zile. În România, aproape toți copiii sunt vaccinați împotriva acestei bacterii, totuși acest vaccin nu garantează 100% ca un copil nu va contracta boala.
Studii recente au arătat că laptele de măgăriță conține lizozim, o enzimă cu efect antibacterian și antiviral foarte puternic, enzima care este conținută și de laptele matern. Concentrația de lizozim crește foarte mult în laptele matern după a doua lună de alăptare, sugerând faptul că această enzimă are un rol important în a întări sistemul imunitar al bebelușului. Datorită acestei enzime, studiile susțin că laptele de măgăriță este eficient în ameliorarea simptomelor de tuse persistentă, funcționând ca un antibiotic natural.
Cercetătorii de la Universitatea din Palermo și de la cea din Torino (Italia) au desfășurat studii clinice și in vitro încă din 2002, demonstrând că laptele de măgăriță este foarte bine tolerat de peste 86% din copiii cu alergie severă la proteina din lapte de vacă mediată IgE (reacții cutanate și respiratorii) și de 100% dintre copiii cu alergie non-mediată IgE (tulburări gastrointestinale).
Toți acești copii au recuperat retardul de creștere generat de malabsorbția asociată alergiei. Se preconizează că această hipo-alergenicitate a laptelui de maăgăriță se datorează conținutului foarte mic de caseină, iar beta-lactoglobulina din laptele de măgăriță este doar la 40% din nivelul conținut de laptele de vacă.
În plus, laptele de măgăriță conține cantități importante de acizi grași esențiali, ce lipsesc din dieta copiilor afectați de alergia la proteina din lapte de vacă. Acești copii dezvoltă o deficiență a PUFA n-3 (acizi grași polinesaturati) esențiali în dezvoltarea neurologică și cardiovasculară a bebelușilor.
Laptele de măgăriță conține cantități mari de acid linoleic (Omega 6) și linolenic (Omega 3), 9g/100g și respectiv 5.1g/100g, de aproximativ 2 ori mai mulți decât laptele de vacă și similar cu laptele matern. În plus, conține și de 46 de ori mai multă vitamina C decât cel de vacă și de 4 ori mai mult fier și foarte puține grăsimi. Mai mult, laptele de măgăriță are multă lactoza 7.4g/100g (similar cu cel matern), lactoza ajutând la fixarea calciului în oase. Din acest motiv, el este recomandat și pentru femeile aflate la menopauză.
Asfel, el devine nu numai un tratament natural pentru una dintre cele mai neplăcute alergii, dar și un aliment funcțional esențial ce poate înlocui cu succes laptele de vacă sau formulele de lapte praf de creștere în alimentația bebelușilor și a copiilor. Nu în ultimul rând, este foarte recomandat persoanelor cu sistem imunitar slăbit, persoanelor anemice sau sportivilor.
Sursă selectivă: www.sfatulmedicului.ro
