Primește revista gratuită Promovează afacerea ta Despre noi și contact
CATEGORII PRODUSE ARTICOLE EXTERNE AUTORI ARHIVĂ

AZI 12:59 Schimbare RADICALĂ a vremii. Ce ANUNȚ au făcut meteolorogii!

AZI 11:55 ȘASE condiții pentru o producție bună de MIERE DE TEI în 2016

AZI 10:38 BANII fermierilor – APROBAȚI de Guvern. Vezi SUMELE ce vor fi virate de APIA!

Fermieri români, șocați de ce au văzut în fermele din Alpi: Produc iaurt „bio” cu chimicale și îl vând în școli!

fermierii romani in Austria

Fermieri care fac singuri tratamentele vacilor, controale de fix trei ori pe an, pășuni fertilizate cu bălegar de 4-5 ori pe an și taxă pentru un fond de promovare a produselor locale – sunt lucrurile care au impresionat un grup de fermieri români ce a vizitat zilele trecut mici exploatații de bovine din Austria.

Patria laptelui, așa cum o știam noi, Austria le-a lăsat un gust amar micilor fermieri crescători de vaci de lapte din România. Cei 21 de producători, membri ai Asociației Fermierilor Utilizatori de Automate pentru desfacerea laptelui crud din România, au revenit în țară lămuriți pe deplin de ce lactatele românești nu sunt dorite pe piața europeană: ar demonstra ce înseamnă brânza făcută cu lapte de vaca scoasă la pășune și, implicit, ar da peste cap afacerile străinilor care acum păcălesc consumatorii cu fel și fel de arome menite să mascheze calitatea slabă a laptelui, culmea, produs în Alpi.

”Luna trecută am propus membrilor noștri dacă vor să facă un schimb de experiență cu fermierii din Austria pe ceea ce înseamnă produsul de fermă sau mai precis pe lanțul scurt. Am reușit să ne adunăm 21 de fermieri și am hotărât să plecăm în martie pentru că este o lună mai lejeră pentru noi, că nu începem lucrările de primăvară. Prima oprire a fost la Camera Agricolă a Austriei unde ne-a fost prezentat specificul agriculturii austriece. De departe cea mai interesantă experiență pentru fermieri a fost atunci când am mers să vizităm trei ferme de familie: una specializată pe obținere de lapte și iaurt ce ajungea în școli, una pe obținerea de brânzeturi maturate și o fermă de creștere a oilor de lapte și procesarea laptelui în iaurt și rulouri de brânză cremoasă”, a declarat pentru Agrointeligența Cristian Lungu, președintele Asociației Fermierilor Utilizatori de Automate pentru desfacerea laptelui crud din România.

vaci de lapte Austria

Hrana animalelor este compusă din iarbă și concentrate

În ceea ce privește vizitele pe care le-au făcut, deși fermele din Austria sunt foarte mici ca dimensiune vizavi de fermele din România, sunt foarte bine organizate, autoritățile lucrează foarte bine și există o înțelegere la nivelul acestora față de problemele specifice care există într-o fermă de animale.

”Comparativ cu fermele noastre au foarte puțin pământ și baza furajeră o asigură puțin cu exagerări în administrarea gunoiul de grajd. Cel mai probabil conținutul de azot în lapte este destul de mare. Administrând o cantitate mare de gunoi de grajd pe pajiștile care sunt cosite apare si excesul de azot în lapte ce poate fi văzut doar în analizele de lapte. La ei bălegarul de grajd constituie îngrășământul de bază, coroborat cu acțiunea de supraînsămânțare obțindu-se astfel producții foarte bune la hectarul de iarbă. Acolo hrana principală a vacilor de lapte este constituită din iarbă și concentrate, spun ei 2 kilograme pe cap de animal, destul de puțin din punctul meu de vedere având în vedere că animalele stau închise 12 luni pe an. Nu ni s-a spus deloc dacă folosesc premixuri, dar eu sunt sigur că în concentrate au și ceva premixuri pentru că animalului care stă în stabulație 12 luni, cu o perioadă scurtă de păscut îi trebuie foarte multe vitamine și minerale, ori animalele arătau foarte bine în grajd”, a mai spus fermierul ilfovean.

iaurt pentru copii Austria

Lapte și iaurt pentru copii – bio cu arome artificiale

Prima fermă pe care ”automatiștii” din România au vizita-o a fost cea a familiei Strobl din localitatea Mondsee, din landul Slaburg. Aici se produce lapte și iaurt pentru hrana școlarilor și preșcolarilor. Zilnic în cadrul liniei de procesare se ambalează peste 2.000 de pahare de lapte și iaurt bio.

”Nu sunt convins, dar nu cred că se admite la nivel de Uniune Europeană produs bio cu arome, tocmai pentru că la baza producerii aromelor stă un produs chimic. Ni s-a dat spre degustare un iaurt cu căpșuni care avea câteva fructe, dar aroma de vanilie era pur și simplu o aromă, nicidecum un baton de vanilie. Iaurtul pe care l-am degustat era chiar mai slab calitativ decât un iaurt produs în România de o mare firmă procesatoare. Am rămas surprinși că austrieci dau copiilor alimente pe care nu ar trebui să le mănânce nici adulții. Fermierii noștri i-au oferit austriacului un pahar de iaurt și o sana românească iar în momentul în care a gustat iaurtul românesc cuvintele i-au rămas în gât austriacului, dar a încercat să-și mascheze încântarea schițând un zâmbet scurt, fără să facă vreo remarcă la adresa produsului românesc”, povestește fermierul român.

Fermierii români au rămas surprinși de faptul că fermierul respectiv, care avea 30 de vaci, părea că nu are un flux continuu de producție a lactatelor. Mai mult, în făbricuță, dacă la noi este obligatoriu ca unghiul de la perete cu podeaua să nu fie de 90°, ci pe semi-rotund pentru ușurarea curățeniei, la austrieci, pereții formau un unghi de 90°.

Ciobănaș austriac cu 130 de oi și standarde înalte de viață

O altă fermă vizitată de crescătorii români a fost cea a austriacului Eisl, care a ocupat funcția de ministru al Agriculturii pentru landul Salzburg timp de 16 ani. Fermieri români au remarcat faptul că în decursul celor 16 de ani de mandat, fermierul austriac a reușit să agonisească o adevărată avere acolo.

”Fermierul acesta aveam 130 de oi din rasă germană specializate pe producția de lapte. În interiorul adăpostului era amplsată și sala de muls. Putem să recunoaștem că standardul de viață al oilor era foarte ridicat, la fel și standardul de viață al fermierului. Este greu de crezut că acest standard de viată ridicat era obținut de pe urma celor 130 de oi, chiar dacă laptele obținut era procesat și transformat în produse de înaltă calitate, adresate consumatorilor cu venituri mari. Am degust și aceste produse și am rămas dezgustat de calitatea pe care o tot lăuda. Se pare că o parte din colegii noștri care au degustat produsele din fermele austriece au avut ceva probleme de sănătate, semn că așa zisele produse bio au și altceva în ele”, a ținut să precizeze fermierul Cristian Lungu.

Brânză maturată cu tehnologie secretă

Atunci când au vizitat cea de treia fermă, românii au rămas cel puțin surprinși de faptul că linia de procesare prezentată părea cel puțin incompletă, nici explicațiile minimaliste oferite de producător nu i-au convins pe români că în realitatea brânza maturată era obținută conform spuselor fermierului austriac.

”Al treilea fermier pe care l-am vizitat spunea că are în jur de 30 de vaci, din a căror producție de lapte obține niște roți de cașcaval care avea o maturare de 6-12 luni, am rămas surpins că ceea ce ne-a prezentat ca tehnologie, mai bine zis utilajele de procesare nu erau toate prezente acolo”, a precizat Lungu.

Gunoi de grajd amplasat la nici 10 metri de linia de procesare

În timp ce ministerul Mediului îi obligă pe fermieri români să respecte o serie de reguli stricte atunci când vine vorba de amplasarea platformei betonate pentru gunoiul de grajd, în Austria lucrurile nu sunt chiar atât de stricte.

”În toate fermele vizitate ne-a surprins faptul că platforma betonată era foarte aproape de linia de procesare. La noi, cei de la Mediu ne spun că trebuie să avem o platformă betonată departe de zona de acces și departe de a influența orice activitatea umană și cu obligativitatea de a avea un canal de scurgere, într-un bazin. Aici nu am văzut așa ceva, ci mai mult decât atât, am văzut un canal care se formează și care se scurge într-un râu. Din acest punct de vedere sigur nu se respectau normele de mediu. Un bălegar pentru a putea fi administrat în singuranță pe pajiște trebuie să stea la fermentat cel puțin 6 luni dacă i se pune o substanță care să grăbească procesul de fermentare. Acolo se administrează foarte mult bălegar și singur nu cred că se respectă normele de mediu și nici cantitățile pentru că altfel nu ar avea cum să cosească pajiștea de 4-5 ori pe an”, își arată indignarea ilfoveanul.

Președintele Asociației fermierilor cu automate de lapte a ținut să precizeze că, la recomandarea specialiștilor, în România, gunoiul de grajd se administrează odată la 4 ani, pe când în Austria gunoiul de grajd se administrează de fiecare dată când pajiștea se cosește, adică de 4-5 ori pe an.

masina de colectat lapte Austria

Laptele în Austria se colectează cu un furtun direct din tanc

La fel ca în România, laptele produs în ferme fără unități de procesare este colectat cu mașina fabricilor care cumpără materia primă. Nimic suprinzător aici decât faptul că laptele se colectează cu un furtun direct din tancul de răcire, fără să fie cuplat la vană.

”Am surprins și momentul în care mașina care colectează laptele a venit la agro-pensiunea în care am fost cazați. Un băiat tânăr a venit rapid și a deschis o cutie unde era furtunul de la mașină și spre surprinderea noastră în loc să-l cupleze la vana tancului, a aruncat furtunul în bazin așa cum l-a luat de la mașină. De precizat că furtunul nici măcar nu era de culoare albă așa cum prevăd normele europene. După ce a luat tot laptele, a aruncat furtunul în mașină și a plecat. Trebuie să precizăm faptul că această mașină venea din altă fermă, iar acolo bacteriile nu pot fi împrăștiate dintr-o fermă în alta așa cum ni se spune nouă? Probabil noi suntem mai catolici decât papa”, a remarcat ilfoveanul.

12874374_1147456405304823_485580725_o(1)

Fermierii nu au contracte cu medicii veterinari și autoritățile vin în control de 3 ori pe an

În timp ce fermieri români sunt obligați prin lege să aibă contracte cu medicii veterinari pentru fermele de vaci de lapte, în Austria este suficient ca fermierul să urmeze un curs și să fie autorizat să facă singur tratamentul necesar animalelor din fermă.

”Atunci când l-am întrebat pe unul dintre fermieri dacă are contract cu un medic veterinar, ne-a spus că nu are nevoie de așa ceva la el în fermă. Fermierul austriac este cel care face tratamente animalelor din fermă. În timp ce controalele medicilor veterinari la ei în fermă lipsesc cu desăvârșire. Pentru că fermele pe care noi le-am vizitat aveau și procesare, numărul de controale efectuate de autorități se limitează la 3: un control sanitar-veterinar pentru partea de procesare, un control pentru faptul că produc bio și un control oficial al APIA. Astea sunt toate controalele autorităților, nu ca la noi când avem fermieri pe care îi ”vizitează” DSV-ul și de 3 ori într-o săptămână”, își arată indignarea fermierul român.

Fermierii austrieci nu au formă juridică

Fermierii vizitați nu aveam formă juridică, erau doar persoane fizice în ciuda faptului că se ocupau și cu partea de procesare. Nici măcar nota de plată pe care fermieri români au avut-o de plătit pentru cazare nu era una fiscalizată, nu au primit o factură, ci o notă de plată prin care au fost înștiințat de suma datorată.

”Fermieri nu sunt obligați să emită bonuri fiscale și probabil că plătesc impozit în funcție de ce declară ei către autorități. Observația mea este că acolo fermieri nu sunt considerați din start infractori așa cum se întâmplă la noi. Autoritățile iau de bună ceea ce declară ei, dar cel mai probabil atunci când sunt prinși cu minciuna foaia se schimbă și sunt drastic sancționați. La noi fermierii sunt considerați de autorități infractori din start”, a mai spus Lungu.

Vitele care mor devin hrană pentru câini și pisici

Fermieri austrieci au fost învățati cum să valorifice animalele în așa fel încât să nu aibă mortalități în fermă. În general, tot ce înseamnă vacă reformată este abatorizată și transformată în produse din carne. Dacă se întâmplă totuși să moară un animal, fermierul este cel ce anunță primăria, care vine cu un utilaj, preia animalul din fermă și este dus la fabrica de procesare a hranei pentru câini sau pisici.

Taxă pe animalul abatorizat și litrul de lapte livrat

Fermierii austrieci au obligația de a achita o taxă care nu este foarte mare pentru fiecare animal abatorizat și fiecare litru de lapte procesat. Întreaga sumă este strânsă într-un cont care mai apoi este utilizat pentru a promova produsele austriece ale fermierilor, atât în rândul consumatorilor, cât și în rândul turiștilor care vin la schi în Austria.

Produsele românești concurează cu cele austriece

Ca o concluzie generală, toți producătorii români de lapte care au avut prilejul să descopere micile ferme din Alpi au revenit în țară cu impresia faptului că austriecii se feresc de ei, semn că se tem de competiția pe care ar putea-o aduce laptele românesc pe piața austriacă. ”Chiar dacă încă nu am ajuns la nivelul lor de diversificare și valorificare a producției, noi, toți fermierii care am participat la această vizită de documentare am înțeles faptul că laptele românesc este de cea mai bună calitatea, tocmai pentru că fânul obținut sus la munte aduce un plus de savoare produselor. Nu suntem noi cei mai dezvoltați, nu avem nici foarte multe produse certificate bio, dar cu siguranță avem produse tradiționale de înaltă calitate care pot concura de la egal la egal cu cele din Europa, cu toate piedicile legislative care sunt impuse chiar de autoritățile din România”, ne-a declarat Cristian Lungu, președintele Asociației Fermierilor Utilizatori de Automate pentru desfacerea laptelui crud din România.

Reacția de milioane a unui fermier austriac când a gustat pentru prima dată brânză românească

nuca

Plantația de nuci forestieri – afacerea cu care îți faci copiii milionari în euro. Ai nevoie de doar două hectare de teren și 6.000 de euro!

Încălzire cu costuri zero: Cum se construiește un panou solar din cutii de bere

Ce profit aduce o fermă de capre? Francisc Lulea: „Nu facem faţă cererii de lapte”

Cel mai ieftin schimb valutar în cont Cum să cumperi din SUA, mai ieftin Cel mai ieftin transfer de bani internațional
  1. Tare destepti sunteti,am vazut si eu multe ferme din Austria si Germania nu sunt de acord cu criticiile facute de voi, parca suneti inca in comunism,traiasca conducatorul suprem.

    RĂSPUNDE
  2. Mai baieti, unde sunt produsele alea bune, tradizionale romanesti? Laptele nostru zici ca e mai bun ?! Poate ai dreptate, nu stiu. Opriti va la producerea laptelui, nu-l stricati, lasatii pe altii sa-l proceseze ;nu avem cultura necesara. Fara superare.

    RĂSPUNDE
  3. O simpla intrebare …. la Austrieci cum de nu se produc probleme de infectie alimentara ??? Noi comentam …. dar se pare ca la ei treba totusi merge ca pe roate ???

    RĂSPUNDE
  4. RESPECT PENTRU OAMENII CARE MUNCESC!!!!
    Piedici legislative există in toate domeniile in Romania.
    Consider că in UNIUNEA EUROPEANĂ legslația trebuie să fie ACEEAȘI (FĂRĂ REGULI SUPLIMENTARE PENTRU PROȘTI) pentru toate țările membre pentru că nu poate exista o concurență corectă și loială cu legislații diferite pentru fiecare țară in parte(să-i văd eu atunci cum se cacă pe ei). FIRMELE ROMANESTI NU POT CONCURA CU FIRMELE EUROPENE CARE AU AVANTAJE LEGISLATIVE ȘI REGULI CARE-I AVANTAJAZĂ.

    RĂSPUNDE
  5. v-ati prins ca am luat plasa cu aderarea la UE?avem un proverb/pe cine nu lasi sa moara, nu te lasa sa traiesti !

    RĂSPUNDE
  6. daca ati facut acest schimb de experienta intre fermierii din Romania si Austria faceti si o propunere legislativa? In Romania ni se propun tot felul de proiecte in domeniul agriculturii pe de o parte , ca apoi sa respinga dosarul ca lipseste … o stampila. Nu avem specialisti sa ne ajute ,sa ne invete ( eu sunt teh. zootehnist ,am facut practica la ferma de la Cateasca_oarja jud. Arges) si daca totusi reusim cu greu , vedeti ce se intimpla cu laptele si brinza noastra. .. eu cred ca niciodata fermierul roman nu va fi ajutat sa -si faca o microferma si sa fie si productiv, au grije cei ce fac ferme pe hirtie sa-l darime. asta-i parerea mea!

    RĂSPUNDE
  7. Dragii mei compatrioti, cand o sa incetati sa mai mintiti si sa va considerati buricul pamantului ,o sa recunostem ca avem multe de invatat si sa nu mai dam vina pe alti ca sa ne acoperim greselile noastre, abia atunci vom avea o sansa sa construim un viitor mai bun pentru generatiile ce VOR VENI. Stiti ca barna din ochi nostri e mare dar poate a-ti orbit !?

    RĂSPUNDE
  8. Laptele de la automate – cand il gaseam – era TOTDEAUNA de calitate excelenta. In schimb apa este o problema de cum ajung in patrie pana plec…

    RĂSPUNDE
  9. Asa este, cei care nu mancati mancare straina n-aveti de unde stii – un produs natural se strica, cel chimical tine o eternitate – nu te imbolnavesti imediat, dar vezi cate cancere sunt in vest (declarate) – nu tot ce zboara se mananca – suntem foarte bine asa cum suntem, nu va doriti binele ala sec al lor – nu vad de ce trebuie sa vindeti in Europa care n-are ce face cu produsele, fermierii varsa cisterne de lapte pe jos –

    RĂSPUNDE
  10. Articolul este bazat pe „cred ca… nu poate fi adevarat”, „este greu de crezut ca… se poate”, „sigur aveau chimicalele pentru… unii colegi s-au simtit rau dupa vizită, probabil de ciuda”, si „se pare ca… austriecii joaca in alta ligă”.

    Eu zic ca tot articolul e propaganda ieftina, poate ca raspuns la scandalul cu e-coli din Ro, a unor producatori de lactate despre care, „eu nu cred” ca au invatat ca trebuie sa te speli pe maini dupa ce faci caca, in spatele grajdului. Cei din Ro sunt obligati sa foloseasca un veterinar tocmai pentru ca, „eu cred ca”, spre deosebire de austrieci, fermierul roman nu prea a mai trecut pe la scoala in ultimul sfert de secol.

    RĂSPUNDE
  11. nu si-au dat seama inca , ca una e ce spun mincinosii din UE, si alta e ce fac? hahaha ,cam tarziu,dar niciodata nu e prea tarrziu, sa faca articolul si in engleza,franceza si spaniola si sa-l distribuie pe internet zi si noapte ,sa ajunga si la oamenii de rand, sa vada si ei minciunile si otravurile ce le mananca!!!!

    RĂSPUNDE
  12. Aceleasi constatari le-am facut si eu cu patru ani in urma in Olanda si cu o sapatamana in urma in Israel (care este in Asia dar merita atentie ca e tara dezvoltata). Animalele nu se bucura de bunastarea si libertatea oferita in RO. Sunt in stabulatie toata perioada anului, in unele locuri cu balegarul de 30 cm, cu minim de igiena. Nici vorba de garduri acesta fiind primul lucru impus de autoritatile (anti)romane, zeama de balegar se scurge in apele din zona, (in Isarel erau chiar in statiune turistica la Marea Galilee), Cred ce se spune in articol si confirm ca am vazut si cred ca doar procesele chimice de tratare tin microbii la distanta in aceste tari.
    La noi statul, incompetenta, spaga, incapacitatea si slaba pregatire a functionarilor ne distrug „pas cu pas”.
    Suntem in razboi economic, informatic, conditii artificiale si mai nou dezastre naturale pe seama schimbarilor climatice.
    Se pare ca va fi tot mai rau de aceea fac ceva cu fondurile voastre europene, pe proiectele voastre arhi-super-super conditionate si care prin multe locuri au distrus oameni si respectiv familii.
    Siktir tuturor dobitocilor cu functii din Romania care nu stiu decat sa taie si sa distruga poporul roman.

    RĂSPUNDE
  13. Realitatea în Austria e de multe ori opusa la ceea ce se observa la prima vedere sau se lasă deînțeles . ” Calitatea „austriacului (în cam singurul lor scop de existenta ….cel al producerii banului ) e însă ca se vinde bine (pe el și produsul lui) și e perfect organizat de cele mai multe ori. Spre deosebire de alții.
    Așa .nici viena nu mai e demult capitala muzicii și nici austriacul corect precum se da. Eu unul am trăit în Austria umilințe greu de explicat aici !!

    RĂSPUNDE
  14. Am trecut de mai multe ori prin Austria. Ca şi în Ungaria dealtfel, dacă opreşti la o poartă să ceri o cană de apă, nu te bagă nimeni în seamă, chiar fără să ştie de unde eşti!! Nişte caractere jegoase, care sigur că ne resping accesul în UE cu produse bune, bio cu adevărat. Dacă aş putea, aş închide graniţele pentru toţi nemernicii ăştia!!!…

    RĂSPUNDE
  15. Basme !

    RĂSPUNDE
  16. Si in agricultura – legumicultura e acelas lucru. Un mare producator de legume din N-V Austriei pentru a avea o productie mai mare noaptea „uda” bine recolta cu „apa”(=chimicale multe) pentru ca acele legume sa se faca cat mai repede. La laborator erau duse produse ce contineau cantitati de chimicale in limita admisa. Deci si austriecii pacalesc legea, N-V Europei nu-i un taram de vis asa cum multi cred, si acolo exista multe uscaturi prin padure.

    RĂSPUNDE
  17. Am inteles ca ar trebui sa vina austriecii la voi pentru a invata cum sa devina fermieri de succes. Sunteti tarani romani penibili!

    RĂSPUNDE
  18. Bai fratilor, atata propaganda, de mi-am adus aminte de vremurile lui „Raposatu”! Veniti in vizita la Holzegghof din Zell am See, Austria si am sa va art cum se cresc animale de lapte. Vacile de la noi sunt din mai si pana la inceputul lui octombrie pe munte und se aduna seara si sunt mulse de „Sennerin” care din laptele proaspat produce la fata locului, unt si alte produse lactate proaspete. Herbert soferul nostru este in fiecare dimineata la ora cinci sus la „Hütte” si adunce produsele care se duc in mare parte direct mai departe la prelucrator sau chiar in magazine. Deci, va astept! La noi puteti petrece si concediul. Puteti in fiecare dimineata sa fiti „live” la productie.

    RĂSPUNDE
  19. Bun articol. Corect, documentat, la obiect. Sunt multi care sar in apararea austriacului, ca asa fac slugile bune. Dar realitatea e asta care au vazut-o oamenii astia acolo. Bravo lor ca s-au dus si s-au lamurit.

    RĂSPUNDE
  20. din nou romanii sunt mai buni decat altii…cine a scris articolul este un idiot…mare.

    RĂSPUNDE
  21. Parerile acestui domn, Cristian Lungu, mi-au amintit de o veche zicala romaneasca: „Capra raioasa tine coada in sus”. Excursia s-a dorit a fi „un schimb de experienta” dar, se pare, fermierii nostri n-au gasit nimic bun de preluat din experienta austriecilor. Peste tot numai dezamagiri! Ma si mir cum de mai rezista fermierii austrieci si nu falimenteaza odata!
    Cat despre legile de la noi, asa-zisele norme europene, mult mai aspre la noi decat la ei, astea tin de conditiile impuse Romaniei la aderare. In perioada de pre-aderare au avut loc „negocieri”, finalizate „cu succes”, inainte de termen, de catre ministrul Ilie Sarbu. Lui trebuie sa-i multumim pentru ca in acest domeniu am ajuns „mai catolici decat Papa”. Cand Austria a aderat la UE, aceasta a cerut in mod expres ca sa-i fie lasate in pace toate fermele si unitatile de mici dimensiuni de prelucrare a laptelui, micile abatoare, fabrici de paine, etc. La noi insa, nimeni nu s-a gandit ca am putea pune si noi anumite conditii la aderare. Am acceptat orice pretentie din partea UE, numai sa ne vedem odata aderati la ea.

    RĂSPUNDE
  22. Cipri Rusu
    Dnu Lungu nu încercați să i criticați ar fi foarte să vadă acei oameni care v -au găzduit cum vorbiți,dar aceste chestii trebuie spuse ministerului agriculturii …,DSV iar cu afirmația ,,noi suntem mai catolici decât papa,,aveți perfecta dreptate.

    RĂSPUNDE
  23. fiecare sasi pastreze traditiile in general la toate sa faca fiecare ce stie mai bine si sa nu copiem de la alti ca ceva se va gresi si nu iese idem acel produs asa ca cei din afara nu stiu altfel sa produca nimic dar nimic faraEEE SI ETC NOIII INCA MAI STIM SI EIII VOR SA STRICE NU LASATI SA NE INVETE ALTI CEA CE NOI STIM DE MULTE GENERATI SASI MANANCE BRANZA LOR SI CELELALTE PRODUSE CA NOI NE MULTUMIM CU ALE NOASTRE POATE NU TOTI DAR ASTA E FIECARE CU GUSTUL SI CALITATEA LUI de cand am inceput sa schimbam produsele au aparut si multe probleme de sanatate generala–-asa ca lasati reclamele si gusturile si mirosurile placute ca dauneaza mancati SANATOS ROMANESTE

    RĂSPUNDE
  24. Am citit articolul si ….. am vazut de ce suntem romani …. pentru ca le stim pe toate, le facem cel mai bine dar …. nu ne iese nimic bun din mana, tocmai pentru ca le stim pe toate ….. Am vizitat foarte multe ferme de animale din Austria si Ungaria si pot sa va spun ca nu sunt peste noi pentru ca sunt mai destepti, ci pentru ca au puterea sa recunoasca cand au o problema si sa apeleze la oameni care stiu cum sa o rezolve. Acolo cresterea animalelor si agricultura in general nu se mai face la „noroc” si nu merge cu „las ca merge si asa” ……
    In concluzie vad ca dupa „vizita de lucru”, fermierii nostrii nu au invatat nimic bun :) acolo toate sunt cu susul in jos spre deosebire de la noi unde producem cel mai bun lapte din EU !!!!!

    RĂSPUNDE
  25. „Fermierii” de la noi vând lapte îndoit cu apă. În brânză plutesc chestii neidentificate. Nu se spală pe mâini și nici nu spală ugerele creaturilor pe care intenționează să le mulgă.

    RĂSPUNDE
NUME (necesar)
E-MAIL (nu va fi publicat)
WEBSITE (opţional)
ABONAMENTE CONTACT PUBLICITATE TERMENI ȘI CONDIȚII COOKIES