Fermieri români, șocați de ce au văzut în fermele din Alpi: Produc iaurt „bio” cu chimicale și îl vând în școli!

Fermieri care fac singuri tratamentele vacilor, controale de fix trei ori pe an, pășuni fertilizate cu bălegar de 4-5 ori pe an și taxă pentru un fond de promovare a produselor locale – sunt lucrurile care au impresionat un grup de fermieri români ce a vizitat zilele trecut mici exploatații de bovine din Austria.

Patria laptelui, așa cum o știam noi, Austria le-a lăsat un gust amar micilor fermieri crescători de vaci de lapte din România. Cei 21 de producători, membri ai Asociației Fermierilor Utilizatori de Automate pentru desfacerea laptelui crud din România, au revenit în țară lămuriți pe deplin de ce lactatele românești nu sunt dorite pe piața europeană: ar demonstra ce înseamnă brânza făcută cu lapte de vaca scoasă la pășune și, implicit, ar da peste cap afacerile străinilor care acum păcălesc consumatorii cu fel și fel de arome menite să mascheze calitatea slabă a laptelui, culmea, produs în Alpi.

”Luna trecută am propus membrilor noștri dacă vor să facă un schimb de experiență cu fermierii din Austria pe ceea ce înseamnă produsul de fermă sau mai precis pe lanțul scurt. Am reușit să ne adunăm 21 de fermieri și am hotărât să plecăm în martie pentru că este o lună mai lejeră pentru noi, că nu începem lucrările de primăvară. Prima oprire a fost la Camera Agricolă a Austriei unde ne-a fost prezentat specificul agriculturii austriece. De departe cea mai interesantă experiență pentru fermieri a fost atunci când am mers să vizităm trei ferme de familie: una specializată pe obținere de lapte și iaurt ce ajungea în școli, una pe obținerea de brânzeturi maturate și o fermă de creștere a oilor de lapte și procesarea laptelui în iaurt și rulouri de brânză cremoasă”, a declarat pentru Agrointeligența Cristian Lungu, președintele Asociației Fermierilor Utilizatori de Automate pentru desfacerea laptelui crud din România.

vaci de lapte Austria

Hrana animalelor este compusă din iarbă și concentrate

În ceea ce privește vizitele pe care le-au făcut, deși fermele din Austria sunt foarte mici ca dimensiune vizavi de fermele din România, sunt foarte bine organizate, autoritățile lucrează foarte bine și există o înțelegere la nivelul acestora față de problemele specifice care există într-o fermă de animale.

”Comparativ cu fermele noastre au foarte puțin pământ și baza furajeră o asigură puțin cu exagerări în administrarea gunoiul de grajd. Cel mai probabil conținutul de azot în lapte este destul de mare. Administrând o cantitate mare de gunoi de grajd pe pajiștile care sunt cosite apare si excesul de azot în lapte ce poate fi văzut doar în analizele de lapte. La ei bălegarul de grajd constituie îngrășământul de bază, coroborat cu acțiunea de supraînsămânțare obțindu-se astfel producții foarte bune la hectarul de iarbă. Acolo hrana principală a vacilor de lapte este constituită din iarbă și concentrate, spun ei 2 kilograme pe cap de animal, destul de puțin din punctul meu de vedere având în vedere că animalele stau închise 12 luni pe an. Nu ni s-a spus deloc dacă folosesc premixuri, dar eu sunt sigur că în concentrate au și ceva premixuri pentru că animalului care stă în stabulație 12 luni, cu o perioadă scurtă de păscut îi trebuie foarte multe vitamine și minerale, ori animalele arătau foarte bine în grajd”, a mai spus fermierul ilfovean.

iaurt pentru copii Austria

Lapte și iaurt pentru copii – bio cu arome artificiale

Prima fermă pe care ”automatiștii” din România au vizita-o a fost cea a familiei Strobl din localitatea Mondsee, din landul Slaburg. Aici se produce lapte și iaurt pentru hrana școlarilor și preșcolarilor. Zilnic în cadrul liniei de procesare se ambalează peste 2.000 de pahare de lapte și iaurt bio.

”Nu sunt convins, dar nu cred că se admite la nivel de Uniune Europeană produs bio cu arome, tocmai pentru că la baza producerii aromelor stă un produs chimic. Ni s-a dat spre degustare un iaurt cu căpșuni care avea câteva fructe, dar aroma de vanilie era pur și simplu o aromă, nicidecum un baton de vanilie. Iaurtul pe care l-am degustat era chiar mai slab calitativ decât un iaurt produs în România de o mare firmă procesatoare. Am rămas surprinși că austrieci dau copiilor alimente pe care nu ar trebui să le mănânce nici adulții. Fermierii noștri i-au oferit austriacului un pahar de iaurt și o sana românească iar în momentul în care a gustat iaurtul românesc cuvintele i-au rămas în gât austriacului, dar a încercat să-și mascheze încântarea schițând un zâmbet scurt, fără să facă vreo remarcă la adresa produsului românesc”, povestește fermierul român.

Fermierii români au rămas surprinși de faptul că fermierul respectiv, care avea 30 de vaci, părea că nu are un flux continuu de producție a lactatelor. Mai mult, în făbricuță, dacă la noi este obligatoriu ca unghiul de la perete cu podeaua să nu fie de 90°, ci pe semi-rotund pentru ușurarea curățeniei, la austrieci, pereții formau un unghi de 90°.

Ciobănaș austriac cu 130 de oi și standarde înalte de viață

O altă fermă vizitată de crescătorii români a fost cea a austriacului Eisl, care a ocupat funcția de ministru al Agriculturii pentru landul Salzburg timp de 16 ani. Fermieri români au remarcat faptul că în decursul celor 16 de ani de mandat, fermierul austriac a reușit să agonisească o adevărată avere acolo.

”Fermierul acesta aveam 130 de oi din rasă germană specializate pe producția de lapte. În interiorul adăpostului era amplsată și sala de muls. Putem să recunoaștem că standardul de viață al oilor era foarte ridicat, la fel și standardul de viață al fermierului. Este greu de crezut că acest standard de viată ridicat era obținut de pe urma celor 130 de oi, chiar dacă laptele obținut era procesat și transformat în produse de înaltă calitate, adresate consumatorilor cu venituri mari. Am degust și aceste produse și am rămas dezgustat de calitatea pe care o tot lăuda. Se pare că o parte din colegii noștri care au degustat produsele din fermele austriece au avut ceva probleme de sănătate, semn că așa zisele produse bio au și altceva în ele”, a ținut să precizeze fermierul Cristian Lungu.

Brânză maturată cu tehnologie secretă

Atunci când au vizitat cea de treia fermă, românii au rămas cel puțin surprinși de faptul că linia de procesare prezentată părea cel puțin incompletă, nici explicațiile minimaliste oferite de producător nu i-au convins pe români că în realitatea brânza maturată era obținută conform spuselor fermierului austriac.

”Al treilea fermier pe care l-am vizitat spunea că are în jur de 30 de vaci, din a căror producție de lapte obține niște roți de cașcaval care avea o maturare de 6-12 luni, am rămas surpins că ceea ce ne-a prezentat ca tehnologie, mai bine zis utilajele de procesare nu erau toate prezente acolo”, a precizat Lungu.

Gunoi de grajd amplasat la nici 10 metri de linia de procesare

În timp ce ministerul Mediului îi obligă pe fermieri români să respecte o serie de reguli stricte atunci când vine vorba de amplasarea platformei betonate pentru gunoiul de grajd, în Austria lucrurile nu sunt chiar atât de stricte.

”În toate fermele vizitate ne-a surprins faptul că platforma betonată era foarte aproape de linia de procesare. La noi, cei de la Mediu ne spun că trebuie să avem o platformă betonată departe de zona de acces și departe de a influența orice activitatea umană și cu obligativitatea de a avea un canal de scurgere, într-un bazin. Aici nu am văzut așa ceva, ci mai mult decât atât, am văzut un canal care se formează și care se scurge într-un râu. Din acest punct de vedere sigur nu se respectau normele de mediu. Un bălegar pentru a putea fi administrat în singuranță pe pajiște trebuie să stea la fermentat cel puțin 6 luni dacă i se pune o substanță care să grăbească procesul de fermentare. Acolo se administrează foarte mult bălegar și singur nu cred că se respectă normele de mediu și nici cantitățile pentru că altfel nu ar avea cum să cosească pajiștea de 4-5 ori pe an”, își arată indignarea ilfoveanul.

Președintele Asociației fermierilor cu automate de lapte a ținut să precizeze că, la recomandarea specialiștilor, în România, gunoiul de grajd se administrează odată la 4 ani, pe când în Austria gunoiul de grajd se administrează de fiecare dată când pajiștea se cosește, adică de 4-5 ori pe an.

masina de colectat lapte Austria

Laptele în Austria se colectează cu un furtun direct din tanc

La fel ca în România, laptele produs în ferme fără unități de procesare este colectat cu mașina fabricilor care cumpără materia primă. Nimic suprinzător aici decât faptul că laptele se colectează cu un furtun direct din tancul de răcire, fără să fie cuplat la vană.

”Am surprins și momentul în care mașina care colectează laptele a venit la agro-pensiunea în care am fost cazați. Un băiat tânăr a venit rapid și a deschis o cutie unde era furtunul de la mașină și spre surprinderea noastră în loc să-l cupleze la vana tancului, a aruncat furtunul în bazin așa cum l-a luat de la mașină. De precizat că furtunul nici măcar nu era de culoare albă așa cum prevăd normele europene. După ce a luat tot laptele, a aruncat furtunul în mașină și a plecat. Trebuie să precizăm faptul că această mașină venea din altă fermă, iar acolo bacteriile nu pot fi împrăștiate dintr-o fermă în alta așa cum ni se spune nouă? Probabil noi suntem mai catolici decât papa”, a remarcat ilfoveanul.

12874374_1147456405304823_485580725_o(1)

Fermierii nu au contracte cu medicii veterinari și autoritățile vin în control de 3 ori pe an

În timp ce fermieri români sunt obligați prin lege să aibă contracte cu medicii veterinari pentru fermele de vaci de lapte, în Austria este suficient ca fermierul să urmeze un curs și să fie autorizat să facă singur tratamentul necesar animalelor din fermă.

”Atunci când l-am întrebat pe unul dintre fermieri dacă are contract cu un medic veterinar, ne-a spus că nu are nevoie de așa ceva la el în fermă. Fermierul austriac este cel care face tratamente animalelor din fermă. În timp ce controalele medicilor veterinari la ei în fermă lipsesc cu desăvârșire. Pentru că fermele pe care noi le-am vizitat aveau și procesare, numărul de controale efectuate de autorități se limitează la 3: un control sanitar-veterinar pentru partea de procesare, un control pentru faptul că produc bio și un control oficial al APIA. Astea sunt toate controalele autorităților, nu ca la noi când avem fermieri pe care îi ”vizitează” DSV-ul și de 3 ori într-o săptămână”, își arată indignarea fermierul român.

Fermierii austrieci nu au formă juridică

Fermierii vizitați nu aveam formă juridică, erau doar persoane fizice în ciuda faptului că se ocupau și cu partea de procesare. Nici măcar nota de plată pe care fermieri români au avut-o de plătit pentru cazare nu era una fiscalizată, nu au primit o factură, ci o notă de plată prin care au fost înștiințat de suma datorată.

”Fermieri nu sunt obligați să emită bonuri fiscale și probabil că plătesc impozit în funcție de ce declară ei către autorități. Observația mea este că acolo fermieri nu sunt considerați din start infractori așa cum se întâmplă la noi. Autoritățile iau de bună ceea ce declară ei, dar cel mai probabil atunci când sunt prinși cu minciuna foaia se schimbă și sunt drastic sancționați. La noi fermierii sunt considerați de autorități infractori din start”, a mai spus Lungu.

Vitele care mor devin hrană pentru câini și pisici

Fermieri austrieci au fost învățati cum să valorifice animalele în așa fel încât să nu aibă mortalități în fermă. În general, tot ce înseamnă vacă reformată este abatorizată și transformată în produse din carne. Dacă se întâmplă totuși să moară un animal, fermierul este cel ce anunță primăria, care vine cu un utilaj, preia animalul din fermă și este dus la fabrica de procesare a hranei pentru câini sau pisici.

Taxă pe animalul abatorizat și litrul de lapte livrat

Fermierii austrieci au obligația de a achita o taxă care nu este foarte mare pentru fiecare animal abatorizat și fiecare litru de lapte procesat. Întreaga sumă este strânsă într-un cont care mai apoi este utilizat pentru a promova produsele austriece ale fermierilor, atât în rândul consumatorilor, cât și în rândul turiștilor care vin la schi în Austria.

Produsele românești concurează cu cele austriece

Ca o concluzie generală, toți producătorii români de lapte care au avut prilejul să descopere micile ferme din Alpi au revenit în țară cu impresia faptului că austriecii se feresc de ei, semn că se tem de competiția pe care ar putea-o aduce laptele românesc pe piața austriacă. ”Chiar dacă încă nu am ajuns la nivelul lor de diversificare și valorificare a producției, noi, toți fermierii care am participat la această vizită de documentare am înțeles faptul că laptele românesc este de cea mai bună calitatea, tocmai pentru că fânul obținut sus la munte aduce un plus de savoare produselor. Nu suntem noi cei mai dezvoltați, nu avem nici foarte multe produse certificate bio, dar cu siguranță avem produse tradiționale de înaltă calitate care pot concura de la egal la egal cu cele din Europa, cu toate piedicile legislative care sunt impuse chiar de autoritățile din România”, ne-a declarat Cristian Lungu, președintele Asociației Fermierilor Utilizatori de Automate pentru desfacerea laptelui crud din România.

EXITCARD EXITCARD

11 Comments on Fermieri români, șocați de ce au văzut în fermele din Alpi: Produc iaurt „bio” cu chimicale și îl vând în școli!

  1. Cred ca in 26 de ani am castigat libertatea de a alege, inclusiv ce mancam. Fiecare isi stabileste optiuni si preferinte, eu daca prefer iaurt romanesc sau somon salbatic canadian si nu pastrav romanesc o fac ca asa imi place. Clientul este suveran, convingeti-l!

  2. Buna seara, am citit articolul, si ma bucur ca fermierii nostri au vazut toate aceste diferente. Eu traiesc in Belgia de cativa ani, din nevoie nu din placere, si am avut multe surprize neplacute si am trait si traiesc multe umilinte, pentru a castiga un ban mai mult ca in tara. Dar aici in Belgia nu se resspecta mai nimic din ce suntem obligati sa respectam in tara, ca de exemplu; in primul rand ca aici nu ai sa gasesti o branza adevarata ca la noi acasa , branza curata , lapte curat, apoi am vazut ca nu se respecta igiena mai pe nicaieri, pe unde te duci , toti vanzatorii din magazine alimentare u folosesc manusi la nimic, toate leiau cu mana ,pun mana pe bani apoi pe produs si nu se isterizeaza nmeni, la noi vine sanepidul sa da amenzi peste tot, tot ce se cere in Romania, in strainatate nu se respecta. iar cu forma de functionare aici e foarte simplu , persoana fizica si declara ce vrea, si sunt sprijiniti de stat fara a fi considerati infractori, cum bine au vazut romanii nostri.
    Se doreste din UE distrugerea a tot ce e simplu si bun in Romania.
    SA NU CREDETI TOT CE VI SE SPUNE CA E IN STRAINATATE CORECT SUNT MULTE MINCIUNI
    AR TREBUI CA FIECARE ROMAN SA PLECE IN STRAINATATE MACAR O DATA IN VIATA LUI CA SA VADA DIFERENTELE BUNE SI MAI PUTIN BUNE DINTRE NOI SI EI CARE SE CRED TOTUL PE ACEST PAMAINT.
    NU SUNTEM PERFECTI DAR AVEM MULTE CALITATI CARE NI SE VOR STERSE DE PE FATA PAMANTULUI, VOR SA NE TINA DE PROSTII EUROPEI
    VA DORESC NUMAI BINE DRAGII MEI ROMANI

  3. Bun articol. Corect, documentat, la obiect. Sunt multi care sar in apararea austriacului, ca asa fac slugile bune. Dar realitatea e asta care au vazut-o oamenii astia acolo. Bravo lor ca s-au dus si s-au lamurit.

  4. Bai fratilor, atata propaganda, de mi-am adus aminte de vremurile lui „Raposatu”! Veniti in vizita la Holzegghof din Zell am See, Austria si am sa va art cum se cresc animale de lapte. Vacile de la noi sunt din mai si pana la inceputul lui octombrie pe munte und se aduna seara si sunt mulse de „Sennerin” care din laptele proaspat produce la fata locului, unt si alte produse lactate proaspete. Herbert soferul nostru este in fiecare dimineata la ora cinci sus la „Hütte” si adunce produsele care se duc in mare parte direct mai departe la prelucrator sau chiar in magazine. Deci, va astept! La noi puteti petrece si concediul. Puteti in fiecare dimineata sa fiti „live” la productie.

  5. Si in agricultura – legumicultura e acelas lucru. Un mare producator de legume din N-V Austriei pentru a avea o productie mai mare noaptea „uda” bine recolta cu „apa”(=chimicale multe) pentru ca acele legume sa se faca cat mai repede. La laborator erau duse produse ce contineau cantitati de chimicale in limita admisa. Deci si austriecii pacalesc legea, N-V Europei nu-i un taram de vis asa cum multi cred, si acolo exista multe uscaturi prin padure.

  6. Realitatea în Austria e de multe ori opusa la ceea ce se observa la prima vedere sau se lasă deînțeles . ” Calitatea „austriacului (în cam singurul lor scop de existenta ….cel al producerii banului ) e însă ca se vinde bine (pe el și produsul lui) și e perfect organizat de cele mai multe ori. Spre deosebire de alții.
    Așa .nici viena nu mai e demult capitala muzicii și nici austriacul corect precum se da. Eu unul am trăit în Austria umilințe greu de explicat aici !!

  7. Asa este, cei care nu mancati mancare straina n-aveti de unde stii – un produs natural se strica, cel chimical tine o eternitate – nu te imbolnavesti imediat, dar vezi cate cancere sunt in vest (declarate) – nu tot ce zboara se mananca – suntem foarte bine asa cum suntem, nu va doriti binele ala sec al lor – nu vad de ce trebuie sa vindeti in Europa care n-are ce face cu produsele, fermierii varsa cisterne de lapte pe jos –

  8. Laptele de la automate – cand il gaseam – era TOTDEAUNA de calitate excelenta. In schimb apa este o problema de cum ajung in patrie pana plec…

  9. Tare destepti sunteti,am vazut si eu multe ferme din Austria si Germania nu sunt de acord cu criticiile facute de voi, parca suneti inca in comunism,traiasca conducatorul suprem.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată


*


AGROCONCEPT